Gardul dintre vecini a creat mereu dispute în gospodăriile românilor. De multe ori s-a ajuns în instanță din cauza neînțelegrilor pe acest subiect.
Gardul este un motiv de ceartă pentru foarte mulți români, mai ales atunci când acesta este amplasat pe proprietatea vecinului.
Una dintre problemele frecvent apărute este legată de refuzul unuia dintre vecini de a participa cu bani la construirea gardului. Totodată, au apărut multe certuri atunci când gardul nu a fost suficient de înalt, iar vecinii s-au acuzat de „spionaj”.
Construirea unui gard se face pentru a evita intrarea ilegală pe terenul altei persoane, dar și pentru protecție. De multe ori cei care nu găsesc o cale de înțelegere în acest sens ajung să se adreseze instanței.
Uneori se constată și o suprapunere de terenuri, ceea ce complică lucrurile.
Legal, nimeni nu este obligat să își împrejmuiască proprietatea cu un gard, acesta fiind un drept, nu o obligație.
Reglementările de urbanism din unele zone ale României permit sau nu ridicarea unui gars de o anumită înălțime, însă legea stipulează că gardul cu înălțimea de peste 2 metri nu poate fi construit decât dacă regulamentul de urbanism indică condiții derogatorii.
În lispa unor astfel de dispoziții legale, înălțimea gardului se stabilște de părți, dar fără a depăși 2 metri.
„Astfel, înălțimea gardului dintre vecini este de maximum 2 metri cu derogările de rigoare. Astfel, un gard despărțitor între vecini nu trebuie să încalce nici dreptul la proprietate și posesie al vecinului și nici nu trebuie să fie amplasat doar pe o singură parte a unei proprietăți și în același timp trebuie să permită și scurgerea apei de pe el, pe ambele fonduri de proprietate”, arată Art. 662 alin. 2 Cod Civil- (2).