Începând cu 1 ianuarie 2025, aproximativ 700.000 de pensionari români se vor confrunta cu înghețarea pensiilor, o decizie anunțată de autoritățile române în urma consultărilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Cei afectați sunt pensionarii care au lucrat în condiții de muncă extrem de grele, conform noilor reguli introduse prin legea pensiilor. Aceste pensii nu vor fi indexate în funcție de inflație, așa cum se aplică altor categorii de pensii noteaza romaniatv.net
Decizia vine în contextul unor schimbări ample în sistemul de pensii, parte dintr-o reformă ambițioasă, implementată sub egida Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În cadrul discuțiilor dintre Guvern și FMI, s-a convenit că măsurile vor asigura încadrările bugetare stricte impuse pentru recalcularea pensiilor, având în vedere că 80% dintre pensionarii din România au beneficiat deja de majorări în urma recalculărilor recente.
Noua formulă de indexare a pensiilor și impactul ei
Conform formulei de indexare stabilite pentru 2025, pensiile vor fi ajustate pe baza ratei medii a inflației și se va adăuga un procent de 50% din creșterea reală a salariului mediu brut. Estimările actuale indică o creștere potențială de peste 12% a pensiilor în 2025, potrivit datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice. Totuși, această creștere nu va afecta și pensiile celor 700.000 de pensionari care se află în condiții speciale, în vederea alinierii cheltuielilor la bugetul de stat.
Decizia de a limita majorările se datorează, în mare parte, necesității de a stabiliza cheltuielile bugetare, în special având în vedere prognozele economice mai puțin optimiste pentru România. FMI estimează o scădere a creșterii economice de la 2,8% la 1,9% în 2024, iar deficitul de cont curent se așteaptă să crească până la 7,5% din PIB. Guvernul preconizează că, prin aceste măsuri, deficitul va cunoaște o ușoară îmbunătățire până în 2025, deși va rămâne la un nivel ridicat pe termen lung.
Recalcularea pensiilor întârzie, iar pensionarii depun contestații
Recalcularea pensiilor, prevăzută prin noua lege intrată în vigoare la 1 septembrie, a întâmpinat multiple obstacole, ducând la întârzieri și o avalanșă de cereri de revizuire. Numeroase erori în aplicarea noilor reguli au determinat pensionarii să își îndrepte nemulțumirile în instanță. Casa de Pensii se confruntă cu un volum foarte mare de dosare, iar soluționarea acestora se face cu dificultate. În acest context, delegația FMI, condusă de Jan Kees Martijn, a fost invitată pentru a evalua impactul acestor întârzieri și pentru a revizui prognozele macroeconomice ale României.
Măsuri de reformare a sistemului: Creșterea contribuțiilor și digitalizarea pensiilor private
Printre măsurile cuprinse în Reforma pensiilor 2025 se numără:
- Creșterea contribuțiilor la Pilonul II de pensii: Aceasta va ajunge de la 4,75% la 6% până în anul 2031, un demers menit să asigure stabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii private.
- Digitalizarea sistemului de pensii: Modernizarea va include instrumente digitale pentru gestionarea mai eficientă a fondurilor, sporind acuratețea datelor și reducând timpii de procesare. Platformele digitale vor permite o monitorizare mai precisă a contribuțiilor și plăților, facilitând decizii informate și transparente în administrația publică și privată.
- Diversificarea investițiilor: Prin distribuirea fondurilor de pensii pe clase variate de active, se va reduce riscul unor pierderi substanțiale din cauza volatilității pieței.
Noua formulă de calcul și indexare a pensiilor
Reforma pensiilor include și o nouă formulă de calcul, atât pentru pensiile existente, cât și pentru cele viitoare. Această formulă va ține cont de contribuțiile realizate de-a lungul carierei și de starea economică generală, în scopul menținerii sustenabilității fiscale. Principiul contributivității este consolidat, asigurând că nivelul pensiilor reflectă contribuțiile fiecărui pensionar. De asemenea, creșterile discreționare ale pensiilor vor fi interzise, reducând riscul unor modificări politice neprevăzute care ar putea destabiliza bugetul public.
Indexarea pensiilor în funcție de criterii clare
O componentă crucială a reformei este stabilirea unor reguli clare și legale pentru indexarea pensiilor, eliminând astfel modificările bazate pe motive politice. Această abordare va asigura transparență și va preveni majorările neașteptate care ar putea crea presiuni financiare suplimentare asupra bugetului. Astfel, sistemul de pensii românesc va deveni mai echitabil și predictibil, permițând ajustări moderate și planificate pe termen lung.
Limitarea pensionărilor anticipate și plafonarea pensiilor speciale
Reducerea numărului de pensionări anticipate, în special în rândul beneficiarilor de pensii speciale, este o altă măsură menită să asigure viabilitatea financiară a sistemului de pensii. Limitarea pensionării anticipative va contribui la menținerea unei forțe de muncă active și va reduce presiunea asupra resurselor financiare ale statului.
De asemenea, noul plan include plafonarea pensiilor speciale, astfel încât acestea să nu depășească veniturile realizate în perioada de contribuție. Acest principiu de calcul va aduce mai multă echitate între categoriile de pensionari și va reduce discrepanțele existente.
Reforma pensiilor speciale și principiul contributivității
Reforma pensiilor speciale se bazează pe principiul contributivității și vechimii în muncă, urmărind eliminarea diferențelor mari între pensiile speciale și cele publice. Măsurile incluse în reformă promovează transparența și echitatea, aducând pensiile speciale la un nivel mai aproape de pensiile publice printr-un calcul proporțional.
Această reformă este completată de limitarea posibilităților de creare de noi categorii de pensii speciale, reducând astfel complexitatea administrativă și problemele de echitate. Aceste ajustări sunt menite să sprijine reziliența sistemului de pensii și să răspundă nevoilor economice ale României.
Perspective și prognoze pentru 2025 și dincolo de acesta
În Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 – 2031, autoritățile române propun un parcurs bugetar ce include creșteri moderate ale cheltuielilor sociale, urmate de ajustări și indexări. Obiectivul acestui plan este să îndeplinească angajamentele PNRR și să sprijine sustenabilitatea bugetară pe termen lung, într-un context economic tot mai provocator.
Deficitul bugetar estimat pentru 2024 se situează la 7,9% din PIB, conform metodologiei europene ESA. Pe baza acestor date, Guvernul își propune să stabilească o traiectorie de ajustare care să mențină deficitul la un nivel sustenabil și să asigure o creștere stabilă și sustenabilă pe termen lung.
