Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a declanşat procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. El a citit un raport de 36 de pagini privind activitatea conducerii DNA, cu concluzii schematizate pe 20 de puncte.
Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a declanşat procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
El a citit un raport de 36 de pagini privind activitatea conducerii DNA, cu concluzii schematizate pe 20 de puncte.
Concluziile s-au bazat pe decizii ale Curţii Constituţionale, rapoarte ale Inspecţiei Judiciare etc.
El a susţinut că, potrivit acestor rapoarte, Laura Codruţa Kovesi a avut comportament neconstituţional, a avut comportament abuziv şi discreţionar, s-a implicat în dosarele procurorilor DNA, ceea ce este ilegal, a împiedicat activităţi de control, a împiedicat activitatea de legiferare a Guvernului, nu s-a prezentat la comisiile parlamentare unde a fost invitată ş.a.m.d.
Legile Justiţiei au fost adoptate, Curtea Constituţională a impus câteva modificări, vor fi făcute în Parlament şi vor intra în vigoare.
Am început activitatea profesională fiind procuror. Eram şef de promoţie.
Atunci mi-am definitivat coordonatele profesionale.
Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA.
Raportul privind activitatea Ministerului Public, DNA, DIICOT trebuie prezentat în faţa Parlamentului. Aştept rapoartele de la MP, DNA, DIICOT până la sfârşitul lui februarie, voi merge cu ele în Parlament.
Prezentul raport prezintă evaluarea activităţii conducerii DNA.
Potrivit art 51 Legea 303/2004, evaluarea activităţii conducerii DNA se face pe baza unor criterii.
Am analizat organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, capacitatea managerială a şefei DNA.
Concluziile sunt fundamentate pe 20 de puncte, 20 de categorii de acte şi fapte reţinute în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018.
O situaţie fără precedent a raporturilor dintre autorităţile din România. Au fost 3 conflicte juridice de natură constituţională, din care CCR a sancţionat de două ori comportamentul neconstituţional al conducerii DNA.
În mai puţin de jumătate de an, DNA a fost chemată iarăşi în faţa CCR pentru conflicte constituţională.
Din 2003, CCR a stabilit 13 cazuri de conflict juridic de natură constituţională, din 31 de sesizări. 2 dintre acestea au fost în 2017, declanşate de DNA.
Audierea unui număr mare de funcţionari publici a creat tensiune şi un blocaj în activitatea de legiferare. Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor, a constatat CCR în Decizia 68/2017.
Ministerul Public nu are competenţa de a verifica oportunitatea / circumstanţele emiterii unui act de legiferare al Guvernului.
De asemenea, CCR a stabilit că Laura Kovesi a refuzat să se prezinte în faţa comisiei pt alegerile din 2009. CCR a constatat că s-a creat un blocaj în activitatea comisiei de anchetă.
CCR a mai stabilit că şefa DNA refuză orice colaborare cu Parlamentul neprezentându-se în faţa comisiei.
CCR a stabilit că DNA nu poate cerceta fapte de încălcare a tehnicii legislative.
Am reţinut comportamentul excesiv de autoritar şi discreţionar a şefei DNA.
Am dispus un control la DNA. Inspectorii au fost împiedicaţi în activitatea de control de şefa DNA.
Raportul Inspecţiei Judiciare relevă comportamentul autoritar, discreţionar al şefei DNA.
Personal, şefa DNA a supravegheat ancheta desfăşurată de procurori asupra OUG 13. S-a implicat în ancheta altui procuror, ceea ce legea interzice.
Şefa DNA a criticat acte legislative aflate în dezbatere. A criticat inclusiv acte care ulterior au fost confirmate de CCR.
Încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ. Această încercare, „decapare”, cum a spus, este absolut împotriva statului de drept. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţia acuzatului.
Creşterea numărului de achitări, a cheltuielilor şi raportări eronate.
Se raportează nr de inculpaţi trimişi în judecată în 2016, nr de achitări din 2016, cu concluzia că a scăzut rata achitărilor. Cele două mulţimi nu se suprapun.
Neimplicarea procurorului-şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupus a fi comise de procurori. Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale fostului procuror Mircea Negulescu, care nu au fost cercetate.
Falsificarea transcrierilor convorbirilor telefonice. Multe dosare au fost trimise înapoi la cercetare din această cauză.
Tergiversarea soluţionării unor cauze.
Lipsa de reacţie şi de verificare a activităţii unor procurori contra cărora au fost făcute plângeri.
La Parchet, un dosar costă 2.000 de lei, la DIICOT 6.000 lei, la DNA 39.000 de lei.
CONCLUZIE: Potrivit art 1 Constituţie România este stat de drept. În România s-a dezvoltat activitatea de prevenire şi combatere. DNA are o bună reputaţie în acest sens.
DNA nu se identifică cu procurorul-şef al instituţiei.
Potrivit Comisiei de la Veneţia,un exerciţiu al puterii care conduce la abuzuri iraţionale este contrar statului de drept.
În temeiul prevederilor Legii 303/2004, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef DNA.
__________
Manifestanţii au venit cu pancarte pe care scrie „Prea multă KLEMMenţă, Prea multă TiKoveşie, Demnitate, Toadere!” şi cer revocarea procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi.
„Am venit să susţin o schimbare în ceea ce înseamnă injustiţia românească. Prezenţa noastră transmite mesajul că oamenii nu mai tolerează această conduită a magistraţilor. Nu mai putem suporta această paradeală a unor oameni doar pentru că sunt incomozi, pentru că spun adevăruri. Mesajul nostru pentru Tudorel Toader este acela de a-şi asuma această situaţie şi este în funcţie ca să îndrepte lucrurile. Primul pas pe care îl poate face este să ceară revocarea Laurei Codruţa Kovesi”, a declarat un protestatar citat Romaniatv.net.