Gardul care delimitează proprietățile vecine este un aspect important, reglementat cu atenție în legislație pentru a evita conflictele. Legea, în special Codul Civil, stabilește limitele înălțimii gardurilor pentru a proteja luminarea și intimitatea fiecărui proprietar.
1. Înălțimea maximă a gardului
Conform Art. 662 alin. 2 din Codul Civil, înălțimea maximă a gardului dintre vecini nu poate depăși 2 metri. Există posibilitatea de derogare în funcție de condițiile stabilite în regulamentele de urbanism.
2. Gardurile din pomi
Citește și: Ce indemnizații pot primi persoanele cu dizabilități în 2025
Pentru cei care aleg o variantă mai verde a gardului, plantând pomi, legea stabilește reguli clare. Arborii trebuie să fie plantați la minimum 2 metri de linia de hotar, excepție făcând cei cu înălțimea mai mică de 2 metri, plantații sau garduri vii, conform art. 613 din Codul Civil.
3. Construcția și costurile gardului
Construirea gardului dintre vecini este o responsabilitate comună, conform art. 662 din Codul Civil. Ambii vecini sunt obligați să contribuie la construcția gardului comun. În caz de divergențe, instanța de judecată intervine pentru a soluționa situația.
Citește și: De ce pisica doarme la capul tău: Motivele unui comportament fascinant
4. Dreptul de proprietate asupra gardului
Proprietatea gardului dintre vecini poate deveni un subiect de dispută. Conform arti. 666 din Codul Civil, vecinul care nu contribuie la construirea gardului comun poate dobândi drept de coproprietate, achitând jumătate din valoarea materialelor și manoperei, precum și jumătate din valoarea terenului pe care a fost construit gardul.
Astfel, este esențial să se respecte aceste reguli legale pentru a preveni conflictele și pentru a asigura o conviețuire pașnică între vecini.
Citește și: Relații în funcție de zodie: Ce zodii se potrivesc cel mai bine
