Dacă Sarmizegetusa Regia este vizitată de curioși pentru că a fost capitala Daciei, o peșteră din Gorj a devenit, datorită legendelor, un centru religios-ezoteric pentru românii care sunt pasionați de istoria dacilor.
Decebal și Burebista, cei mai cunoscuți regi ai Daciei, atrag anual 60.000 de turiști la Sarmizegetusa, județul Hunedoara, iar zeul la care se închinau cei doi, Zamolxis, convinge alți 35.000 de oameni să intre în presupusa sa grotă din Polovragi, județul Gorj. Cifrele reprezintă numărul de turiști care plătesc biletul atunci când intră în cetatea hunedoreană sau în peștera gorjeană, conform instituțiilor care administrează cele două obiective. Pe lângă această cifră, localnicii din preajma Cheilor Oltețului, acolo unde se află peștera, cred că cifra de 35.000 se dublează sau se triplează când vine vorba de turiștii care vizitează zona, pentru că nu toți apucă să intre în caverne, din cauza aglomerației. Gorjenii mai recunosc că, pe lângă legendele dacice, zona a explodat turistic și după ce s-a dezvoltat infrastructura rutieră și hotelieră. Spre exemplu, numărul turiștilor a crescut odată cu deschiderea Transalpinei.
Aglomerație de weekend
Citește și: Dosar penal în Borșa: O femeie și-a închis fiul într-o cușcă de 5 metri pătrați
Dacă Sarmizegetusa a fost mereu un obiectiv turistic care a atras, suprinde ascensiunea unei peșteri, evoluția turistică fiind pusă inclusiv de specialiștii de la Muzeul Județean aș Gorjului, instituție care administrează grota, și pe seamna legendelor cu Zamolxis, zeul Dacilor.
În ultimul weekend, Polovragiul a fost asediat de turiști, cheile care duc spre grotă au fost pur și simplu blocate de automobile și autocare. “Așa este vara, weekend de weekend, de vreo doi ani. Oamenii vin la Polovragi, vor să intre în peșteră. Unii abandonează din cauza cozilor și pentru că trebuie programare. Se intră în serii în număr limitat de oameni, pentru a se păstra peștera în condiții bune”, ne-a explicat un speolog din zonă.
Grota se află la patru ore de mers cu mașina din Bucuresti, lângă comuna gorjeană Polovragi, în Munții Căpățânii. Dacă se merge spre Râmnicu Vâlcea, se trece de Horezu și apoi va apărea și localitatea Polovragi. Peștera de aici era, la finele anului trecut, a treia din țară ca număr de vizitatori, alături de peșterile Muierii și Urșilor.
Citește și: Accident grav pe DN1: Două femei și-au pierdut viața într-un impact violent
Peștera, pe scurt
Accesul costă 6 lei pentru adulți și 3 lei pentru copii, programul fiind între 10.30 și 18.00. Doar luni este închis. Taxa pentru pozat mai scoate din buzunarele turișilor cinci lei. Cam 45 de minute ține turul. Cavernele au o vechime de peste șapte milioane de ani. Aici s-au găsit desene rupestre, dar și texte cu scriere cuneiforma bătute în piatră.
Citește și: Incendiu în parcarea subterană a unui complex din Ștefăneștii de Jos
Deși nu are „camere” spectaculoase de peste o sută de metri înălțime cum are grota Skocjan din Slovenia, caverna gorjeană are o lungime de 10,3 km și speologii nu sunt siguri dacă i-au dat de căpat. Din cei 10 km ai peșterii, doar vreo 900 de metri sunt accesibili publicului, în rest, doar speologii au acces. În grotă este cald și umed, iar temperatura constantă este de 9 grade Celsius.
Ce spune legenda
În peștera Polovragi sunt urme ale folosirii locului drept turnătorie de metale de către daci, iar o legendă spune că aici s-ar fi refugiat Zamolxis. Legendele mistice susțin că aici încă trăiește ca zeitate Zamolxis, iar picăturile ce se preling din țurțurii de piatră sunt expresia fizică a lacrimilor vărsate de el după cucerirea Daciei. Legătura cu realitatea este că deasupra peșterii se află o cetate geto-dacică, conform istoricilor.
În cavernele de aici, vracii daci prelucrau o planta rară, numită povraga, polvraga sau polovraga, întrebuințată ca remediu împotriva bolilor. Aceasta a dat și numele locului. Alt mit ar fi că ieșirea din peșteră se află tocmai în Transilvania, normal la Sermizegetusa.
Atracțiile din caverne
– scaunului lui Zalmoxis – piatra pe care se spune că statea zeul
– cuptoarele, acolo unde ardeau dacii planta polvraga
– pictura realizată de un călugar în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morții. Autorul acestui desen este preotul Pahomie care, în anul 1607, a stat aici, în beznă, alături de vietățile locului, vreme de șașe luni.
– Izvorul Speranțelor, din spatele căruia se întrezărește Maica Domnului cu Pruncul în brațe
– Bolta însângerată
– Camera Albă
– Bolta Divină
Libertatea.ro
