Povestea casei din Dragosloveni „în care se arată Necuratul“. Cine era proprietarul considerat de localnici malefic
Imobilul a fost construit în urmă cu mai bine de un secol şi a aparţinut un localnic bogat, dar extrem de diabolic, după cum îl considerau vecinii.
Pe Drumul Judeţean 204 P, în satul Dragosloveni, judeţul Vrancea, acolo unde se află şi casa memorială a autorului „României pitoreşti”, Alexandru Vlahuţă, rezista şi azi poate cea mai veche clădire de pe întreaga Vale a Râmnicului. Prin mijlocul ei curge un pârâiaş pe care vara abia îl vezi prelingându-se printre pietre, apă care la rândul ei are în spate o istorie la care nu mulţi s-ar aştepta. Numele este atestat documentar în 1575, o dată cu prima menţiune a Focşaniului, iar în urmă cu peste 200 de ani, în aceste ape şi-a găsit sfârşitul un personaj cunoscut de multă lume datorită statuii care se ridică impunătoare la marginea DN 2 E85, vestitul general al Imperiului Ţarist, sângerosul Suvorov.
Aşa cum menţionam la început, pe această vale vestită nu mai există o astfel de construcţie, pe cât de impozantă pe atât de cunoscută printre localnici. Nu pentru aspect sau mărime , ci pentru o ciudată poveste pe care o ştiu până şi copiii. Se zice că această casă este bântuită sau, după cum spun localnicii, “în ea se arată Necuratul”. De unde şi până unde un aşa blestem în acest loc? Explicaţia ne-o oferă un istoric care s-a interesat de această clădire şi a aflat de la mai mulţi localnici povestea imobilului.
“Aici a locuit între cele două războaie un anume Voiculeţ, o persoană înstărită care după cum arată şi casa avea mare nevoie de argaţi la treburile gospodăriei. Doar că pregătea pentru aceştia un plan malefic. Când se împlinea termenul pentru a fi plătiţi în contul slujbei depuse, stăpânul îi poftea în pivniţa imobilului şi îi lăsa să bea pe săturate, până nu mai ştiau de ei, din zecile de butoaie pline ochi cu vinuri de calitate. Când aceştia se prăbuşeau în nesimţire la pământ , atunci stăpânul lor, cu cruzime şi sânge rece, îi omora, după care le aruncă leşurile în cocina cu porci colosali care nu mai lăsau nicio urmă din respectivii”, potrivit istoricului Florin Dîrdală, de la Arhivele Naţionale Vrancea. Deşi vorbim de fapte întâmplate acum mai puţin de un secol, nici o anchetă a autorităţilor nu a reuşit să dovedească vinovăţia acestuia, proprietarul susţinând că argaţii, după ce şi-au primit partea, au plecat în lume. Cert este că argaţii care au lucrat pentru acest stăpân Voiculeţ nu au mai fost văzuţi la faţă de nimeni. Oamenii din satele învecinate ştiu groaznica poveste , pe care au auzit-o de la bătrâni şi o transmit mai departe, cu teamă, la nepoţi. Mai mult decât atât, recomandă oricui nu crede în această poveste să încerce să doarmă o noapte în imobilul cu pricina şi apoi să stea de vorbă dimineaţa. De menţionat că această casă s-a aflat în proprietatea fiului lui Voiculeţ, până la începutul anilor 2000, când acesta a murit şi moştenitorii au vândut-o unei localnice dintr-un sat învecinat. Noua proprietară nu a îndrăznit încă să o reabiliteze.