Premierul Ilie Bolojan a transmis o evaluare optimistă a măsurilor de consolidare bugetară adoptate, anunțând că economiei naționale i se deschide perspectiva unei relansări sustenabile fără noi creșteri de taxe, în condițiile în care deficitul bugetar a fost redus semnificativ noteaza romaniatv.net.
Rezultatele consolidării bugetare din 2024
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Bolojan a prezentat bilanțul măsurilor de rigurozitate fiscală implementate în a doua jumătate a anului trecut. Aceste inițiative au permis reducerea deficitului bugetar cu peste 1% din PIB, situând România sub ținta de 8,4% asumată în fața instituțiilor financiare internaționale.
„Am reușit să ne respectăm angajamentele și să recâștigăm credibilitatea în fața investitorilor și piețelor financiare,” a explicat premierul, subliniind importanța acestei realizări pentru stabilitatea macroeconomică a țării.
Investiții și finanțare europeană: combinația succesului
Un element central al strategiei a fost menținerea nivelului de investiții publice în contextul reducerii deficitului. În 2024, investițiile au totalizat 137,5 miliarde de lei, reprezentând peste 7% din PIB, o proporție considerată sănătoasă pentru dezvoltarea infrastructurii și economiei.
Fondurile europene, inclusiv cele provenind din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au înregistrat un nivel ridicat de supracontractare, iar administrația a concentrat eforturile pe proiectele prioritare, asigurând astfel o absorbție eficientă a resurselor disponibile.
Costurile sociale și ajustările de venituri
Bolojan a recunoscut explicit că măsurile de consolidare au generat provocări economice pentru cetățeni. Reducerea deficitului s-a realizat prin două canale: disciplina cheltuielilor de stat și creșterea veniturilor bugetare, inclusiv prin majorări selective de taxe.
„Aceste ajustări au generat o contracție economică și au însemnat dificultăți suplimentare pentru mulți români,” a admis premierul, demonstrând o oarecare conștiință asupra impactului social al politicilor implementate.
Perspectivă pentru 2025-2026: relansare și consolidare
Deși prezentul se caracterizează prin efecte negative ale consolidării, Bolojan a exprimat convingerea că fundațiile sunt acum poziționate pentru o etapă de redresare economică. Pentru anul în curs, administrația urmărește elaborarea unui buget orientat explicit spre relansare și investiții, cu ținta unui deficit puțin peste 6%.
Elementul inovator al strategiei constă în capacitatea de a relansa economia fără a recurge la creșteri suplimentare de taxe. Acest lucru este posibil datorită unei baze economice consolidate și unei discipline bugetare mai mari în sectorul public.
Surse de finanțare și calendar legislative
Circa 15 miliarde de euro vor proveni din fondurile europene prin PNRR și mecanismele de coeziune. Acești bani sunt destinați în mod prioritar infrastructurii, sectorului privat și serviciilor publice, creând astfel un efect multiplicator asupra economiei.
Pe plan legislativ, premierul a anunțat că la începutul lunii februarie guvernul va angaja responsabilitatea pe legislația care va restricționa cheltuielile în administrație și va crea spațiu fiscal pentru stimularea economică. Bugetul pentru 2026 va fi adoptat după finalizarea acestui proces.
Semnale de redresare și așteptări
Bolojan a semnalat că inflația ar trebui să scadă spre 4% în decursul anului, o evoluție care ar facilita o revenire treptată la normalitate din perspectiva puterii de cumpărare. Cu toate acestea, el a recunoscut că „deocamdată, în viața de zi cu zi se resimt încă efectele negative ale reducerii deficitului.„
Promesa fundamentală a administrației este că din lunile următoare, pe fundalul măsurilor de corectare și a unei baze economice mai robuste, România va intra pe o curbă de relansare sustenabilă, transformând sacrificiile prezente în beneficii economice viitoare.
Contextul strategic mai larg
Mesajul premieru trebuie înțeles în contextul unor angajamente mai ample ale României către instituțiile financiare internaționale și Uniunea Europeană. Consolidarea bugetară a fost esențială pentru a demonstra responsabilitate fiscală și pentru a proteja cursul de schimb și dobânzile la împrumuturi. Acum, strategia se reorientează către creștere, încercând să echilibreze rigurozitatea cu stimularea economică.
