În cadrul recentei ședințe desfășurate la Palatul Cotroceni, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a definitivat liniile directoare pe care România le va promova în cadrul Summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7–8 iulie 2026. Totodată, Consiliul a abordat aspecte esențiale privind capacitatea de răspuns a forțelor naționale și a gestionat o criză instituțională majoră care amenință securitatea națională.
Prioritățile României la Summitul NATO din Ankara
România adoptă o poziție proactivă, solicitând Alianței Nord-Atlantice o atenție sporită asupra riscurilor care vizează direct teritoriul său. Prioritățile majore includ:
Gestionarea incidentelor cu drone: România va insista pentru un răspuns aliat ferm și coordonat față de incursiunile dronelor în spațiul aerian aliat.
Consolidarea prezenței militare: Se solicită întărirea posturii de descurajare și apărare în regiunea Mării Negre, având în vedere impactul continuu al războiului din Ucraina asupra echilibrului regional.
Cooperarea navală: CSAT a susținut extinderea inițiativei navale MCM BLACK SEA, lansată alături de Turcia și Bulgaria, pentru asigurarea securității rutelor comerciale și a infrastructurii submarine critice. România dorește un rol consolidat în această structură, inclusiv preluarea unor responsabilități în zona de comandă începând cu 2027.
Angajamente pentru misiuni externe în 2027
Pentru anul viitor, România își menține angajamentele internaționale prin punerea la dispoziție a unei forțe semnificative:
Armata României: Va menține peste 5.300 de militari și civili pregătiți pentru misiuni, dintre care aproximativ 2.800 vor participa efectiv la operațiuni externe, restul constituind rezerve operaționale sau structuri de sprijin.
Ministerul Afacerilor Interne: Va contribui cu peste 2.600 de cadre, majoritatea fiind păstrate în stare de disponibilitate, cu o componentă redusă destinată dislocărilor externe.
Risc strategic: Disfuncționalitățile ROMATSA
Un punct critic al ședinței a fost situația furnizorului unic de servicii de navigație aeriană, ROMATSA, în contextul suspendării temporare a certificatului de funcționare de către Curtea de Apel București (decizie nedefinitivă, survenită în urma unui litigiu privind discriminări la angajare).
CSAT avertizează că acest blocaj instituțional reprezintă o vulnerabilitate majoră:
Securitatea națională: O disfuncționalitate a ROMATSA ar compromite controlul spațiului aerian și operațiunile NATO din regiune.
Efecte în lanț: Autoritățile prevăd perturbări grave ale traficului aerian civil și militar, afectarea logisticii comerciale și o scădere a credibilității României în cadrul arhitecturii europene de control aerian.
Ca urmare, CSAT a solicitat Guvernului identificarea urgentă a unor soluții legale care să garanteze continuitatea serviciilor de navigație aeriană, evitând astfel o criză de securitate cu implicații strategice.
