Fondurile europene pentru România stârnesc controverse în Ungaria. Explicațiile unui economist

Alocarea recentă de fonduri europene consistente pentru România a provocat reacții critice în presa din Ungaria, unde mai multe publicații acuză Comisia Europeană că ar favoriza Bucureștiul. Specialiștii spun însă că diferențele țin de opțiunile politice și de relația fiecărui stat cu instituțiile europene.

De ce primește România fonduri, iar Ungaria nu

Decizia Comisiei Europene de a aproba sume importante pentru România a fost interpretată de presa maghiară drept o schimbare radicală de atitudine la Bruxelles, unele articole sugerând că președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, ar sprijini în mod preferențial România. Reacțiile apar în contextul în care Ungaria are fondurile europene blocate de aproximativ doi ani, din cauza problemelor legate de statul de drept și de politicile guvernului condus de Viktor Orbán.

Profesorul de economie Christian Năsulea a explicat, la Digi24, că diferența dintre cele două state nu este una de simpatie, ci de direcție politică. Potrivit acestuia, România, în ciuda problemelor interne și a ritmului lent al unor reforme, nu s-a îndepărtat de linia pro-europeană și a continuat să coopereze cu instituțiile UE.

Reforme dificile, dar semnale pozitive

Economistul a subliniat că România nu este un caz ideal și că mai are de parcurs un drum lung în privința reformelor, în special în justiție și în sectorul companiilor de stat. Totuși, deschiderea autorităților române din ultimele luni, inclusiv prin renegocierea unor componente din PNRR și printr-o mai bună colaborare cu Bruxelles-ul, a contribuit la deblocarea fondurilor.

În opinia sa, sprijinul financiar primit de România este rezultatul unor ajustări și reeșalonări negociate, dar și al unor date economice mai bune raportate recent de Ministerul Finanțelor și de autoritățile responsabile de fondurile europene.

Reacțiile Ungariei, o problemă internă

Christian Năsulea consideră că reacțiile din presa maghiară reflectă mai degrabă nemulțumiri interne legate de modul în care Ungaria este guvernată și de relația tensionată cu UE, nu un conflict real cu România. Criticile ar fi, în principal, consecința deciziilor politice luate la Budapesta, care au dus la suspendarea fondurilor europene.

În concluzie, alocarea de fonduri pentru România nu este un favor politic, ci rezultatul unei relații funcționale cu Uniunea Europeană și al asumării, chiar și dificile, a unor reforme. Pe termen mediu, această abordare ar putea aduce beneficii suplimentare în relația României cu UE.