Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a prezentat noi concluzii ale verificărilor efectuate de Corpul de Control la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), instituție condusă de Elena Mateescu din 2016. Potrivit declarațiilor ministrei, în perioada ultimilor patru ani au fost identificate numeroase achiziții directe cu valori ridicate, despre care aceasta susține că au fost realizate cu încălcarea legislației privind achizițiile publice.
Printre exemplele prezentate se numără contracte pentru tonere, calculatoare, laptopuri și mobilier, dar și cumpărături de produse vestimentare, cosmetice și alte obiecte care ridică întrebări privind utilizarea banilor publici.
Diana Buzoianu a afirmat că verificările nu s-au limitat la achizițiile de produse considerate neobișnuite pentru activitatea instituției, ci au scos la iveală și probleme legate de modul în care au fost atribuite contractele unor societăți comerciale.
Concluziile prezentate de ministră au alimentat controversele privind administrarea fondurilor publice la ANM și au determinat-o să ceară demisia directoarei Elena Mateescu. Afirmațiile reprezintă constatările prezentate public de oficialul guvernamental; stabilirea definitivă a eventualelor răspunderi juridice depinde de documentele de control și de procedurile legale aplicabile.
Achiziții directe de sute de mii de lei pentru tonere și calculatoare
Una dintre principalele probleme semnalate de Diana Buzoianu privește utilizarea repetată a achizițiilor directe pentru produse și echipamente necesare funcționării instituției.
Potrivit ministrei, Corpul de Control a identificat contracte pentru tonere cu valori de sute de mii de lei în fiecare dintre anii analizați. Buzoianu a susținut că aceste achiziții au fost realizate prin proceduri directe, deși valorile indicate depășeau pragul legal aplicabil.
„Achiziții directe peste achiziții directe, cu valori de milioane de lei în ultimii 4 ani de zile, făcute cu încălcarea legislației, la ANM. Plata unor parfumuri de pe cardurile oficiale ale ANM nu a fost singurul lucru descoperit de Corpul de Control”, a scris Diana Buzoianu pe pagina sa de Facebook.
Ministra a prezentat și câteva exemple concrete privind achizițiile de tonere. Conform cifrelor comunicate de aceasta, în 2023 au fost cumpărate astfel de produse în valoare de peste 400.000 de lei, în 2024 suma ar fi ajuns la aproximativ 710.000 de lei, iar în 2025 la aproximativ 570.000 de lei.
Buzoianu a susținut că valorile depășeau limita de 270.000 de lei pe care a invocat-o în explicațiile sale privind achizițiile directe.
În cazul acestor contracte, verificările trebuie să stabilească nu doar valoarea totală a cumpărăturilor, ci și modul în care au fost organizate procedurile, dacă au fost respectate pragurile legale aplicabile la momentul respectiv și dacă achizițiile au fost împărțite în contracte distincte în condiții permise de lege.
Această distincție este importantă, deoarece achizițiile directe au reguli și praguri specifice, iar legalitatea unei proceduri trebuie analizată în raport cu legislația în vigoare la data încheierii contractului și cu obiectul concret al achiziției.
Contracte de 850.000 de lei pentru calculatoare și laptopuri
Problemele semnalate nu s-ar fi limitat la consumabilele de birou. Diana Buzoianu a afirmat că și achizițiile de calculatoare și laptopuri au fost realizate prin proceduri pe care le consideră neconforme.
Unul dintre exemplele prezentate vizează contracte în valoare totală de aproximativ 850.000 de lei pentru calculatoare și laptopuri, atribuite în anul 2023.
„Pentru laptopuri și calculatoare, la fel. De exemplu, ANM a făcut magia să dea prin licitație directă contracte în valoare de 850.000 de lei pentru calculatoare și laptopuri în anul 2023”, a declarat ministra.
Valoarea achizițiilor ridică întrebări privind procedura folosită, numărul contractelor încheiate și justificarea alegerii furnizorilor. În cazul unei instituții publice, cumpărarea echipamentelor informatice poate fi necesară pentru funcționarea serviciilor, însă procesul trebuie să respecte regulile de transparență, concurență și utilizare eficientă a fondurilor publice.
Pentru a stabili dacă au existat abateri, sunt relevante documentele de atribuire, referatele de necesitate, ofertele primite, contractele și eventualele constatări formulate de organismele competente.
Mobilier de peste 1,5 milioane de lei, cumpărat în 2024
Un alt exemplu prezentat de Diana Buzoianu privește achizițiile de mobilier. Potrivit declarațiilor sale, în 2024 ANM ar fi cumpărat mobilier în valoare de peste 1,5 milioane de lei, tot prin atribuire directă.
„În 2024 a fost achiziționată mobilă în valoare de peste 1,5 milioane de lei. Ați ghicit. Tot prin atribuire directă. Și lista continuă. Cu multe tipuri de produse unde ANM a decis că nu va aplica legislația în vigoare, ci va atribui direct către niște firme contractele”, a afirmat ministra Mediului.
În acest caz, întrebările vizează atât valoarea totală a mobilierului achiziționat, cât și procedurile utilizate pentru selectarea furnizorilor.
Pentru o instituție publică, achizițiile de mobilier pot fi justificate de necesitatea amenajării spațiilor de lucru sau a înlocuirii echipamentelor uzate. Totuși, justificarea necesității nu înlocuiește obligația de a respecta legislația privind atribuirea contractelor.
De aceea, verificarea trebuie să urmărească dacă produsele au fost necesare, dacă prețurile au fost adecvate și dacă procedura aleasă a fost permisă de regulile aplicabile.
Ce societăți ar fi primit în mod repetat contracte de la ANM
Diana Buzoianu a declarat că verificările au vizat și societățile comerciale care au obținut în mod repetat contracte pentru categoriile de produse analizate.
Potrivit ministrei, două firme s-au remarcat prin frecvența cu care ar fi câștigat achiziții în mai multe categorii: Euroserv Copy Consult SRL și Euro Data Concept SRL.
„Ne-am uitat și la ce firme au fost permanent câștigătoare pe aproape toate tipurile de categorii de produse verificate. Două firme: Euroserv Copy Consult SRL și Euro Data Concept SRL”, a afirmat Buzoianu.
Menționarea acestor societăți în declarațiile ministrei nu reprezintă, în sine, dovada unei ilegalități din partea firmelor. Pentru a stabili dacă au existat nereguli, trebuie analizate contractele individuale, procedurile de atribuire, ofertele concurente și eventualele concluzii oficiale ale verificărilor.
Totodată, atribuirea repetată a unor contracte către aceiași furnizori poate justifica verificări suplimentare, mai ales atunci când valorile sunt ridicate sau există suspiciuni privind nerespectarea regulilor de achiziții publice.
Parfumuri, cosmetice și articole vestimentare cumpărate din bugetul instituției
Pe lângă contractele pentru echipamente și mobilier, Diana Buzoianu a prezentat și exemple de produse care, în opinia sa, ridică probleme serioase privind utilizarea cardurilor oficiale ale ANM.
Printre articolele enumerate de ministră s-au numărat parfumuri, rochii, pijamale, poșete, produse cosmetice, lumânări parfumate, pantofi cu toc, încălțăminte cu franjuri, haine de la branduri de lux și obiecte ornamentale.
Buzoianu a afirmat că aceste produse ar fi fost achiziționate din bugetul instituției și a criticat modul în care au fost folosiți banii publici.
„Ce au în comun un sutien de lux cu prețul de peste 1.000 de lei, parfumuri, rochii, pijamale, poșete, produse cosmetice, lumânări parfumate, pantofi cu toc, încălțăminte cu franjuri, haine de la branduri de lux și ghivece ornamentale de mii de lei bucata? Au fost toate cumpărate de pe cardul oficial al Administrației Naționale de Meteorologie, din bugetul instituției”, a transmis ministra.
Printre sumele invocate s-au numărat și aproximativ 12.000 de lei pentru produse cosmetice, potrivit declarațiilor făcute de Buzoianu în contextul controversei.
Aceste achiziții au atras atenția deoarece ridică întrebări privind legătura dintre produsele cumpărate și atribuțiile instituției. În cazul cheltuielilor realizate din bani publici, simpla existență a unei facturi nu demonstrează automat că achiziția a fost justificată sau că a respectat toate regulile.
Pentru o evaluare completă sunt importante documentele contabile, scopul declarat al cheltuielilor, persoanele care au autorizat plățile și eventualele explicații oferite de conducerea instituției.
De asemenea, trebuie făcută distincția între produsele achiziționate efectiv pentru activitatea instituției și eventualele bunuri care ar fi putut avea o destinație personală. Stabilirea acestui aspect depinde de documente și de concluziile verificărilor, nu doar de descrierea produselor.
Diana Buzoianu cere demisia directoarei Elena Mateescu
După prezentarea constatărilor, ministra Mediului a cerut demisia directoarei ANM, Elena Mateescu, care conduce instituția din 2016.
Buzoianu a susținut că neregulile semnalate s-ar fi produs pe parcursul mai multor ani și a pus sub semnul întrebării modul în care a fost exercitat controlul managerial.
„Sunt curioasă să văd cum vor justifica influencerii PSD și azi de ce directoarea ANM trebuie să rămână în funcție când, în mod evident, legea a fost opțională de aplicat la ANM în ultimii ani de zile sub conducerea doamnei Mateescu”, a declarat ministra.
Solicitarea de demisie reprezintă poziția politică și administrativă exprimată de Diana Buzoianu. Stabilirea responsabilității conducerii instituției presupune însă analizarea atribuțiilor fiecărei persoane, a documentelor semnate și a constatărilor oficiale privind modul de organizare și aprobare a achizițiilor.
În cazul în care verificările confirmă încălcări ale legislației, consecințele pot depinde de natura și gravitatea faptelor, de persoanele responsabile și de procedurile administrative sau juridice aplicabile.
Schimb de replici între Diana Buzoianu și Elena Mateescu la televizor
Subiectul a provocat și un schimb tensionat de replici între Diana Buzoianu și Elena Mateescu, în timpul unei emisiuni difuzate de Antena 3 CNN.
Potrivit relatării, directoarea ANM a susținut că nu știa despre achizițiile controversate prezentate de ministră. Buzoianu a contestat această poziție și a invocat facturile și datele rezultate din verificări.
„Dvs. nu ați avut toleranță zero. Din această instituție s-a cumpărat lenjerie intimă, vestimentații și geci cu blăniță. S-au cumpărat produse cosmetice în valoare de 12.000 de lei. E rușinos să vă acoperiți acum”, i-a spus ministra directoarei, potrivit declarațiilor relatate.
Buzoianu a făcut referire și la achizițiile de încălțăminte și lenjerie intimă, susținând că documentele justificative arată cheltuieli care trebuie explicate.
„Datele și achizițiile care s-au făcut arată milioane de lei care s-au cheltuit ilegal. Facturile arată că s-au cumpărat ghetuțe cu franjuri și sutiene”, a afirmat ministra în timpul discuției.
Schimbul de replici a adus în prim-plan nu doar problema achizițiilor, ci și întrebarea privind responsabilitatea conducerii pentru cheltuielile realizate în numele instituției.
Pentru clarificarea situației, sunt importante explicațiile complete ale ANM, documentele de control și eventualele măsuri dispuse în urma verificărilor.
Ce urmează după verificările Corpului de Control
Constatările prezentate public de Diana Buzoianu pun în discuție modul în care ANM a gestionat achizițiile și fondurile publice în perioada analizată. Totuși, pentru stabilirea consecințelor concrete, trebuie urmărite concluziile oficiale ale controlului și măsurile adoptate în baza acestora.
Dacă sunt confirmate abateri de la legislația privind achizițiile publice, pot fi necesare măsuri administrative, verificări suplimentare sau sesizarea instituțiilor competente, în funcție de natura faptelor identificate.
De asemenea, autoritățile trebuie să clarifice modul în care au fost justificate cheltuielile pentru produsele controversate, cine a aprobat plățile și dacă bunurile au fost folosite în scopul declarat.
Până la publicarea și examinarea documentelor relevante, acuzațiile și concluziile prezentate de ministră trebuie diferențiate de eventualele constatări definitive ale autorităților competente.
Cazul ANM readuce în discuție importanța transparenței în utilizarea banilor publici. Instituțiile statului au obligația de a respecta regulile de achiziție, de a putea justifica cheltuielile și de a asigura mecanisme eficiente de control. În același timp, responsabilitatea individuală trebuie stabilită pe baza documentelor și a procedurilor legale, nu doar prin declarații publice.
