Trăiască prescripția! Cum a evitat un consilier al lui Nicușor Dan plata unui prejudiciu de peste 1,7 milioane de lei

Un consilier apropiat de președintele Nicușor Dan a scăpat de plata unui prejudiciu uriaș către stat, într-un dosar deschis de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Deși suma cerută depășea 1,7 milioane de lei, instanța a decis respingerea acțiunii, motivul fiind unul decisiv: intervenirea prescripției.

Prescripția, scutul care l-a salvat pe Eugen Tomac

Este vorba despre Eugen Tomac, europarlamentar aflat la al doilea mandat și numit recent consilier prezidențial onorific pentru relația cu românii de pretutindeni. Membru al Partidului Mișcarea Populară, Tomac a mai fost deputat în Parlamentul României între 2012 și 2019 și a ocupat funcția de secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în perioada 2009–2012.

Chiar instituția pe care a condus-o în trecut l-a chemat în judecată. Procesul a fost deschis pe 15 noiembrie 2023, când Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a solicitat obligarea lui Eugen Tomac la plata sumei de 1.708.499,09 lei, la care se adăugau penalități și dobânzi. Prejudiciul era stabilit printr-o decizie a Curții de Conturi din 1 iunie 2012.

Tomac a fost acuzat că, în calitate de conducător și ordonator terțiar de credite, ar fi aprobat finanțări pentru mai multe proiecte cu încălcarea legislației în vigoare la acea dată. Printre neregulile invocate se numărau plăți nelegale pentru proiecte culturale și religioase destinate comunităților românești din diaspora, precum și finanțări nerambursabile acordate fără respectarea cadrului legal.

Instanța a analizat însă cronologia faptelor și a constatat că presupusele fapte ilicite ar fi avut loc în perioada 2010–2011. În aceste condiții, judecătorii au aplicat prevederile Decretului nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, care stabilește un termen general de 3 ani pentru introducerea acțiunilor în repararea prejudiciilor.

Tribunalul a reținut că instituția reclamantă nu putea invoca pasivitatea proprie și că trebuia să declanșeze din timp mecanismele interne de control financiar și de gestiune. Mai mult, instanța a subliniat că actele de control ale Curții de Conturi nu reprezintă, prin ele însele, un izvor al creanței și nici nu întrerup cursul prescripției.

Deși decizia Curții de Conturi din 2012 a fost contestată și a făcut obiectul unor procese finalizate definitiv abia în 2018, judecătorii au stabilit că termenul de prescripție a fost depășit chiar și raportat la acest moment. Cererea de chemare în judecată, transmisă în noiembrie 2023, a fost considerată tardivă, termenul de 3 ani fiind deja expirat.

Prin urmare, pe 21 februarie 2025, Tribunalul a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de Eugen Tomac, și a respins cererea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni ca fiind prescrisă. Decizia a pus capăt definitiv procesului și a închis calea recuperării prejudiciului de peste 1,7 milioane de lei.