Mulți români se întreabă dacă serviciul militar obligatoriu mai există și cine poate fi chemat în armată în cazul unei situații excepționale. Deși în România armata obligatorie nu mai este efectuată pe timp de pace, legea nu a eliminat această obligație, ci doar a suspendat-o. Acest lucru explică și de ce absolvenții care împlinesc 18 ani sunt chemați periodic la centrele militare pentru evidență, fără ca acest lucru să însemne încorporarea lor imediată.
Serviciul militar este suspendat, nu desființat
Una dintre cele mai frecvente confuzii vizează ideea că armata obligatorie ar fi fost desființată complet. De fapt, potrivit Legii nr. 395/2005, executarea serviciului militar obligatoriu a fost doar suspendată pe timp de pace, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie 2007. Astăzi, cariera militară poate fi urmată exclusiv prin voluntariat, opțiune deschisă atât bărbaților, cât și femeilor care întrunesc condițiile legale.
Faptul că obligația este suspendată, și nu abrogată, înseamnă că ea poate fi reactivată în situații speciale — declararea stării de război, mobilizare sau instituirea stării de asediu — conform prevederilor legale în vigoare.
De ce sunt convocați tinerii de 18 ani la centrele militare
An de an, mii de tineri care termină liceul primesc înștiințări prin care li se cere să se prezinte la centrul militar din județul unde au domiciliul. Deși vestea îi neliniștește adesea, este vorba despre o simplă formalitate administrativă.
Conform legii, cetățenii români de sex masculin au obligația ca, în cel mult șase luni de la împlinirea majoratului, să se prezinte pentru a fi luați în evidența militară, pentru a-și exprima opțiunile legate de eventualele obligații militare și pentru a primi adeverința de recrutare. Este important de precizat că acest pas nu presupune încorporarea și nici debutul instrucției militare — statul își actualizează, pur și simplu, registrul persoanelor care ar putea avea obligații militare în situații de excepție. Cei care nu se prezintă în termenul stabilit riscă o amendă contravențională cuprinsă între 100 și 300 de lei.
Cine ar putea fi încorporat în cazul unei mobilizări
Documentele legale arată că, în eventualitatea instituirii stării de război, a mobilizării sau a stării de asediu, pot fi chemați sub arme bărbații cu vârste între 20 și 35 de ani, ulterior unei evaluări medicale și parcurgerii etapelor prevăzute de lege. Certificatul medical trebuie depus la comisia locală de recrutare-încorporare.
Pe lângă aceștia, țara noastră dispune și de un corp de rezerviști militari, alături de personalul activ existent, iar orice decizie privind mobilizarea populației se poate lua exclusiv în condițiile strict reglementate de legislație.
Cine are autoritatea de a declara starea de război sau mobilizarea
Activarea obligațiilor militare nu are loc automat. Potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență se instituie printr-un decret emis de Președintele României, contrasemnat de premier și publicat în Monitorul Oficial. Populația trebuie informată de îndată despre conținutul decretului, prin radio, televiziune și alte canale media, iar în cel mult cinci zile decizia trebuie să primească aprobarea Parlamentului.
Practic, nu poate exista o mobilizare desfășurată „în secret”, fără documente oficiale și fără ca cetățenii să fie anunțați.
Ce riscă o persoană care refuză încorporarea
Legea românească prevede pedepse dure pentru cei care încearcă să evite serviciul militar în perioadele în care acesta devine, din nou, obligatoriu.
Potrivit Codului Penal, persoana care, pe timp de război sau în perioada stării de asediu, își provoacă deliberat vătămări corporale, simulează o afecțiune medicală, recurge la acte falsificate sau la alte metode pentru a scăpa de serviciul militar riscă închisoare de la doi la șapte ani. Aceste sancțiuni se aplică strict în contextul situațiilor excepționale prevăzute de lege.
Ce este esențial de reținut, pentru cetățeni și pentru militari
Pentru populația generală, cel mai important aspect este că simpla convocare la centrul militar în scop de evidență nu echivalează cu revenirea armatei obligatorii și nici cu declanșarea unei mobilizări. Este o procedură administrativă existentă de aproape 20 de ani, menită să permită statului să dețină date actualizate.
În ceea ce privește militarii activi și rezerviștii, cadrul legal referitor la mobilizare și apărarea națională stabilește proceduri separate, iar orice ordin de chemare este transmis exclusiv prin canale oficiale. România face parte din NATO din anul 2004, iar apărarea națională se realizează și prin sistemul de apărare colectivă al Alianței. Cu toate acestea, obligațiile stabilite de legislația internă privind mobilizarea rămân valabile pentru situațiile excepționale prevăzute de lege.
