România continuă să ocupe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale ale populației, iar problema depășește simpla utilizare a unui calculator sau a unui telefon mobil. Potrivit unui raport publicat de Centrul de Jurnalism Independent (CJI), adevărata provocare este lipsa capacității de a evalua informațiile, de a identifica manipularea și de a înțelege modul în care funcționează platformele digitale și algoritmii acestora.
Autorii raportului atrag atenția că numeroase state europene tratează alfabetizarea media ca pe o competență esențială pentru funcționarea unei societăți democratice. În acest context, educația media nu mai este privită doar ca o metodă de protecție în mediul online sau ca o măsură destinată minorilor, ci ca un instrument fundamental care îi ajută pe cetățeni să distingă informațiile credibile de cele false și să înțeleagă mecanismele prin care circulă conținutul în spațiul digital.
CJI: România confundă digitalizarea cu utilizarea calculatorului
Raportul evidențiază faptul că autoritățile române continuă să asocieze competențele digitale aproape exclusiv cu folosirea calculatorului, a internetului sau a unor aplicații informatice. În schimb, aspecte precum dezvoltarea gândirii critice, verificarea surselor de informare, identificarea dezinformării și înțelegerea algoritmilor platformelor online sunt tratate superficial sau lipsesc complet din politicile publice.
Specialiștii avertizează că această abordare îi face pe utilizatori mai vulnerabili în fața știrilor false, manipulării și campaniilor de dezinformare care circulă în mediul online.
Datele prezentate în raport arată că doar 27,73% dintre români dețin competențe digitale de bază, în timp ce media Uniunii Europene este de 55,56%. Situația este mai bună în rândul adolescenților cu vârste între 16 și 19 ani, însă și aici România rămâne sub media europeană: 47,55% dintre tineri au competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 66,49%.
Încrederea românilor în știri este printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană
Raportul mai relevă că numai 27% dintre români declară că au încredere în știrile pe care le consumă, unul dintre cele mai reduse niveluri înregistrate la nivelul Uniunii Europene.
Reprezentanții Centrului de Jurnalism Independent susțin că educația media lipsește din principalele documente strategice ale statului român, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din programul de guvernare și din strategia „România Educată”. În prezent, accentul este pus aproape exclusiv pe dezvoltarea competențelor tehnice de utilizare a dispozitivelor și aplicațiilor digitale, fără a fi acordată atenție dezvoltării gândirii critice și rezilienței informaționale.
Totodată, cele 19 proiecte finanțate prin apelul „Pedagogie digitală”, care urmăresc pregătirea a aproximativ 100.000 de cadre didactice, nu includ activități dedicate alfabetizării media, deși cadrul european DigCompEdu recomandă în mod explicit integrarea acestor competențe. Potrivit raportului, programele se concentrează în principal pe utilizarea pachetului Microsoft Office, tabletelor și altor instrumente TIC.
Educația media, considerată o problemă de securitate națională
Raportul evidențiază însă și un pas înainte. Pentru prima dată, un document strategic important al statului român recunoaște că nivelul redus al gândirii critice și al alfabetizării media reprezintă vulnerabilități pentru securitatea națională.
Documentul prevede elaborarea unor politici publice de educație media adresate întregii populații. Rămâne însă de văzut dacă aceste angajamente vor fi însoțite de finanțare, programe concrete și structuri dedicate care să transforme obiectivele asumate în măsuri aplicabile.
