
Inteligența artificială (AI) ar putea consuma, până în 2030, aproape 3% din electricitatea globală și cantități uriașe de apă, comparabile cu necesarul anual al celor 1,3 miliarde de locuitori din Africa Subsahariană, avertizează un raport al ONU. Kaveh Madani, coordonatorul principal al studiului și director al Institutului Universității Națiunilor Unite pentru Apă, Mediu și Sănătate, a explicat pentru Live Science că fiecare prompt, imagine sau videoclip generat de AI are un impact real asupra mediului, relateaza digi24.ro.
Energia necesară pentru alimentarea sistemelor de inteligență artificială ar putea ajunge la 3% din cererea globală de electricitate până în 2030. În paralel, consumul de apă ar putea fi echivalent cu cel utilizat într-un an de cele 1,3 miliarde de persoane din Africa Subsahariană pentru nevoile lor casnice. Aceste concluzii, prezentate într-un raport recent al ONU, estimează consumul de teren, apă și emisiile de gaze cu efect de seră generate de expansiunea accelerată a AI.
Dacă centrele de date care susțin inteligența artificială ar forma o țară, acestea s-ar clasa pe locul 11 în lume la consumul de energie. Până în 2030, ar putea ajunge pe locul șase la nivel mondial. Amprenta la sol ar fi comparabilă cu suprafața statului Connecticut, iar emisiile ar fi similare celor produse de Marea Britanie în 2025, în funcție de ponderea energiei regenerabile utilizate.
Madani subliniază că mulți oameni percep AI ca fiind ceva virtual, însă realitatea este diferită. „În spatele fiecărui prompt, fiecărei utilizări, fiecărei interacțiuni, există un anumit nivel de impact asupra mediului”, a explicat el. De la extracția mineralelor critice și producția de hardware, până la operarea centrelor de date și gestionarea deșeurilor electronice, fiecare etapă generează efecte importante asupra mediului.
„Faptul că ceva este digital nu înseamnă că este lipsit de impact. Există întotdeauna o amprentă asociată și trebuie să fim conștienți de asta”, a adăugat expertul. Pe lângă consumul de energie, AI implică și un consum masiv de apă și terenuri, procese care necesită resurse și generează emisii de carbon.
În prezent, aproximativ 20% din încărcarea centrelor de date poate fi atribuită inteligenței artificiale, un procent care ar putea urca la 40% în câțiva ani. Madani avertizează că, în timp ce cererea globală de electricitate crește, energia regenerabilă nu ține pasul, ceea ce ar putea duce la o dependență sporită de combustibilii fosili.
Soluțiile pentru reducerea impactului AI asupra mediului trebuie să vină de la companii, guverne și utilizatori. Guvernele ar trebui să impună reguli clare, companiile să facă sistemele mai eficiente, iar utilizatorii să folosească AI mai responsabil și doar atunci când este absolut necesar, întrebându-se dacă este cu adevărat necesară generarea unei noi imagini sau a unui videoclip.






CNC: revoluția controlului numeric în prelucrare modernă
Daca sunteti pasionat de gradinarit, este o idee buna sa infiintati o firma de amenajari ale...
De ce tot mai mulți utilizatori preferă platformele simple
Managementul Riscului de Îngheț: Cum salvăm culturile de primăvară în fața oscilațiilor termice
Președintele Poloniei a vizitat sanctuarul urșilor de la Zărnești și a adoptat un urs
Cum arată o platformă utilă în viața de zi cu zi
Cum să-ți relaxezi pisica
Un obicei simplu care îți poate schimba modul în care privești fiecare zi
RCA în 2026: Tarifele de referință au crescut cu peste 12%. Cine plătește mai mult și unde a...
De ce contează contextul unei zile
De la informație haotică la claritate zilnică
5 Greșeli fatale care îți pot distruge grădina la primul îngheț de primăvară
Tehnologie CNC: investiție strategică pentru competitivitate
Îngrijire profesională animale de companie în Târgu Mureș: soluții locale pentru stăpâni res...
Rată mai mică sau perioadă mai scurtă? Cum alegi inteligent un credit ipotecar cu ajutorul u...
AUR acuză: suntem ignorați la Cotroceni, deși reprezentăm jumătate din țară