Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mare, este prăznuită în fiecare an la 15 august și se numără printre cele mai importante sărbători din calendarul creștin. În toată țara, ziua este marcată prin participarea la slujbe, pomenirea celor trecuți în neființă, sfințirea bucatelor și oferirea de alimente celor aflați în nevoie. Praznicul vine la pachet și cu numeroase obiceiuri populare legate de sănătate, treburile gospodărești și apropierea toamnei. Odată încheiat Postul Adormirii Maicii Domnului, tot potrivit tradiției, începe sezonul nunților religioase, al botezurilor, al târgurilor și al petrecerilor de tot felul.
Semnificația sărbătorii Adormirii Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului se numără printre cele mai vechi sărbători închinate Fecioarei Maria. Nu există mărturii istorice care să indice cu precizie momentul apariției sale, însă cultul Maicii Domnului a cunoscut o dezvoltare importantă începând cu secolul al V-lea, după ce, în anul 431, Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes a proclamat-o oficial Născătoare de Dumnezeu.
Originile exacte ale praznicului rămân neclare, dar sărbătoarea s-a conturat încă din primele veacuri creștine. Tradiția plasează mormântul în care a fost așezată Fecioara Maria într-un lăcaș de cult din Ierusalim, aproape de Grădina Ghetsimani, loc în care pelerinii se pot închina și la icoana cunoscută sub numele de „Ierusalimita”.
De ce este important praznicul dedicat Maicii Domnului
„Pentru cinstitul și măritul praznic al Adormirii Maicii Domnului, biserica a rânduit un post de două săptămâni înainte, prin care noi, credincioșii, ne eliberăm de patimi și arătăm Fecioarei Maria faptul că o iubim și nu suntem indiferenți la momentul plecării Ei din această lume. Conform sfintei tradiții, Maica Domnului, simțindu-și sfârșitul aproape, îi vestește pe toți apostolii care erau răspândiți până la marginile pământului pentru a propovădui Evanghelia. Aceștia vin către Ea, iar Maica Domnului adoarme, după care este așezată într-un mormânt la marginea cetății Ierusalimului, între cetatea Ierusalimului și Grădina Ghetsimani”, a explicat, pentru Digi24.ro, părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București.
Potrivit acestuia, Sfântul Apostol Toma nu a fost prezent la înmormântare, ci a ajuns abia după trei zile, dorind să se închine la mormânt. Când apostolii l-au deschis, acesta era gol — Maica Domnului fiind ridicată cu trupul la cer de către Fiul Său, una dintre marile minuni prin care Mântuitorul și-a arătat dragostea față de mama Sa.
Obiceiuri respectate pe 15 august, de Sfânta Maria Mare
Potrivit preotului Gabriel Cazacu, pentru credincioși, ziua de 15 august nu este una a tristeții, ci a speranței și a vieții veșnice, marcată de mutarea Maicii Domnului la cer și reîntâlnirea cu Fiul Său. „Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare de care, noi, românii, ne bucurăm în fiecare an cu sufletul deschis și multă iubire”, a mai spus preotul, subliniind că petrecerea noastră pe pământ este, de fapt, o pregătire pentru viața veșnică.
Preotul precizează totodată că multe dintre obiceiurile asociate marilor praznice sunt tradiții locale, dezvoltate de-a lungul timpului din credință și evlavie, și nu rânduieli bisericești propriu-zise. În general, în asemenea zile nu este recomandat să se desfășoare activități care presupun efort fizic intens — este mai degrabă o zi dedicată liniștii, reculegerii și odihnei, mersului la biserică, aprinderii unei lumânări și pomenii oferite celor nevoiași, în amintirea celor adormiți. Începând cu seara de 14 august, în numeroase biserici și mănăstiri din țară se cântă Prohodul Maicii Domnului — sărbătoare numită popular și „Paștele din miezul verii”.
Ce alimente se duc la biserică pentru a fi sfințite
În dimineața zilei de 15 august au loc slujbe și hramuri, iar femeile aduc la biserică bucate pe care preotul le sfințește și le împarte apoi credincioșilor, în memoria celor trecuți în neființă. Tradiția spune că se aduc și fructe de toamnă, precum struguri și prune, alături de colivă, colaci, pâine, plăcinte sau alte preparate specifice fiecărei zone. Alimentele diferă de la o comunitate la alta, însă gestul are aceeași semnificație peste tot: pomenirea celor adormiți și sprijinirea celor aflați în nevoie.
Superstiții populare pentru ziua de 15 august
În credința populară, femeile însărcinate se bucură de ocrotirea Maicii Domnului, iar rugăciunile rostite pe 15 august pentru o sarcină ușoară și un copil sănătos ar avea o putere aparte. Într-o tradiție veche, păstrată în unele zone, fetele care își doresc să se mărite ar trebui să spele icoana Fecioarei Maria cu apă în care a fost pus busuioc, ritual despre care se crede că le-ar ajuta să-și găsească alesul.
Alte superstiții spun că, în această zi, oamenii ar trebui să evite tunsul părului sau scăldatul în ape curgătoare, existând credința că nerespectarea acestor obiceiuri ar face ca rugăciunile către Maica Domnului să rămână neascultate. Este vorba, însă, despre practici de folclor, nu despre rânduieli bisericești.
Perioada „Între Sântămării”
Intervalul dintre Sfânta Maria Mare și Sfânta Maria Mică, sărbătorită la 8 septembrie, este cunoscut popular drept „Între Sântămării”. Tradiția spune că această perioadă este prielnică semănăturilor de toamnă și altor activități agricole. În satele din Transilvania se păstrează și credința potrivit căreia înflorirea trandafirilor de Sfânta Maria Mare ar prevesti o toamnă lungă și călduroasă.
