
Un proiect de lege care ar readuce obligativitatea purtării uniformei în școlile de stat din România a primit deja aviz favorabil în mai multe comisii parlamentare, redeschizând o dezbatere veche despre echitatea socială în mediul școlar.
De la uniforma standardizată a perioadei comuniste, la libertatea de alegere de după 1989
În perioada comunistă, toți elevii din România purtau obligatoriu uniformă, croită după un model unic pentru fete și, separat, pentru băieți, în nuanțe sobre precum negru sau bleumarin, fără elemente de culoare. După 1989, această regulă a fost eliminată, iar decizia privind purtarea uniformei a rămas la latitudinea fiecărei unități de învățământ.
Acum, un proiect legislativ inițiat de PSD și depus la Senat propune modificarea Legii Educației, astfel încât uniforma să redevină obligatorie în școlile de stat.
Argumentele inițiatorilor: combaterea bullying-ului legat de statutul financiar
Autorii proiectului susțin că măsura ar contribui la diminuarea fenomenului de bullying și a discriminării generate de diferențele materiale dintre elevi. În expunerea de motive, aceștia arată că diferențele socio-economice devin tot mai vizibile prin îmbrăcămintea purtată la școală, alimentând excluderea socială și presiunea psihologică asupra elevilor cu posibilități financiare mai reduse, cu efecte negative asupra disciplinei și asupra actului educațional în sine.
Inițiatorii mai arată că Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 lasă în prezent decizia purtării uniformei exclusiv la latitudinea școlilor, fără o reglementare unitară la nivel național din perspectiva echității sociale, dar și a siguranței elevilor, uniforma fiind privită și ca un instrument util pentru identificarea rapidă a elevilor și pentru controlul accesului persoanelor străine în incinta școlilor.
Ca argument suplimentar, proiectul face trimitere la exemple din alte state europene: programul-pilot francez pentru introducerea unei ținute unice și modelul britanic, unde legea obligă fiecare școală să aibă o politică vestimentară proprie, cu reguli care limitează utilizarea unor branduri scumpe, tocmai pentru a proteja familiile cu venituri mici.
Consiliul Economic și Social, aviz negativ: „soluție comodă” pentru o problemă mai profundă
Deși proiectul a trecut cu aviz pozitiv prin mai multe comisii din Senat, Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ. Instituția consideră că introducerea obligativității uniformei nu rezolvă, în fond, problemele invocate de inițiatori.
Potrivit CES, citat de edupedu, diferențele sociale dintre elevi nu se estompează prin simpla uniformizare a hainelor, ci se manifestă în continuare prin alte elemente vizibile, precum telefoanele, încălțămintea, ghiozdanele, vacanțele expuse pe rețelele sociale sau banii de buzunar. Instituția arată că fenomenul de excludere are rădăcini mai adânci, legate de mentalitățile și modelele preluate de copii din familie, și că un elev poate ajunge să se simtă superior colegilor nu neapărat din cauza hainelor, ci pentru că a interiorizat o ierarhie de valori bazată pe bunuri materiale, adesea preluată de la adulții din jur.
CES avertizează, de asemenea, că reducerea fenomenului de bullying la o simplă chestiune vestimentară oferă o imagine simplificată a problemei. Instituția subliniază că actele de hărțuire apar, în realitate, în școlile unde lipsesc mecanismele reale de prevenție, unde consilierea psihologică este insuficientă, profesorii nu sunt sprijiniți să gestioneze conflictele, iar elevii nu se simt în siguranță atunci când vor să vorbească despre problemele cu care se confruntă.
Ce spune regulamentul actual despre accesul la educație al elevilor fără uniformă
Conform Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP), aflat momentan în vigoare, dreptul la educație este garantat, iar orice formă de discriminare a elevilor este interzisă. Regulamentul precizează explicit că elevii care nu poartă uniforma unității de învățământ nu pot fi sancționați prin măsuri precum interzicerea accesului la cursuri sau obligarea la efectuarea serviciului pe școală.
Proiectul de lege urmează să parcurgă în continuare procesul legislativ, urmând a fi dezbătut și votat de plenul Senatului, iar apoi de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.







