Un raport recent al Curţii de Conturi arată că peste jumătate dintre orașele mici din România și 15% dintre comune nu mai îndeplinesc numărul minim de locuitori cerut de lege pentru categoria administrativă din care fac parte. Situația ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea financiară și funcționalitatea administrațiilor locale.
Discrepanțe între lege și realitatea demografică
Potrivit documentului, în anul 2023, un număr de 119 orașe nu mai atingeau pragul minim de 10.000 de locuitori, reprezentând 55% din totalul orașelor din țară. De asemenea, 432 de comune (15%) aveau sub 1.500 de locuitori, pragul legal pentru această categorie. Auditorii avertizează că actualul cadru legislativ nu oferă instrumente eficiente pentru reorganizarea administrației locale, în ciuda schimbărilor demografice din ultimele decenii.
Raportul subliniază și discrepanțele între cerințele legislative și realitatea din teren, arătând că multe localități și-ar pierde actualul statut dacă s-ar aplica strict criteriile prevăzute de lege.
Cheltuieli mari de personal și autonomie financiară scăzută
Analiza Curții de Conturi evidențiază că ponderea ridicată a cheltuielilor de personal limitează capacitatea de dezvoltare a localităților. În 2023, doar 31% dintre comune au reușit să-și susțină cheltuielile de personal din venituri proprii, în scădere față de 2022 (52%). În rândul orașelor mici, procentul a fost de 76%, tot în scădere față de anii anteriori.
Doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să-și finanțeze peste jumătate din buget din surse proprii, ceea ce indică o dependență ridicată de fondurile alocate de la bugetul de stat. Auditorii avertizează că această dependență afectează autonomia financiară și capacitatea de planificare pe termen lung.
Diferențe salariale și dificultăți în atragerea de personal
Raportul mai arată că sistemul de stabilire a indemnizațiilor pentru primari și viceprimari creează discrepanțe salariale între orașe și comune cu populație similară. În același timp, administrațiile locale mici se confruntă cu dificultăți majore în atragerea de personal calificat.
Costurile pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav au crescut semnificativ — cu 38% în perioada 2021–2023 — punând o presiune suplimentară pe bugetele locale.
Nevoia unei reforme administrative
Curtea de Conturi recomandă inițierea unei reforme legislative și administrative care să țină cont de realitățile demografice actuale, să întărească autonomia locală și să coreleze mai bine nevoile comunităților cu resursele disponibile.
De asemenea, raportul menționează că tentativele de schimbare a statutului administrativ al unor localități — de exemplu, transformarea orașelor în comune sau comasarea localităților — au eșuat în mare parte, din cauza procedurilor dificile și a condițiilor impuse de lege.
