Guvernul Ucrainei a aprobat un proiect de lege care modifică lista limbilor protejate conform Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, eliminând limbile rusă și „moldovenească”. În schimb, româna își păstrează statutul de limbă protejată, iar ceha și ebraica sunt adăugate pe listă.
Potrivit reprezentantului guvernului în Rada Supremă, Taras Melnychuk, proiectul de lege intitulat „Privind modificarea anumitor legi ale Ucrainei în legătură cu actualizarea traducerii oficiale a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare” a fost deja aprobat de executiv. Măsura are ca scop armonizarea legislației ucrainene cu standardele europene și actualizarea traducerii oficiale a Cartei, adoptată în 1996.
Conform noii versiuni, prevederile Cartei se vor aplica limbilor belarusă, bulgară, găgăuză, tătară crimeeană, greacă modernă, germană, polonă, română, slovacă, maghiară, cehă și ebraică. Acestea vor continua să beneficieze de sprijin instituțional, dreptul la educație și acces la mass-media și servicii publice în limba maternă, în regiunile unde minoritățile respective sunt prezente.
Eliminarea limbilor rusă și „moldovenească” marchează o ruptură clară de influența culturală și politică a Rusiei, iar înlocuirea termenului „limba evreiască” cu „ebraică” reflectă o actualizare istorică și terminologică.
Decizia are o dimensiune politică și simbolică importantă, având loc în contextul războiului ruso-ucrainean și al apropierii Ucrainei de Uniunea Europeană. Adaptarea legislației privind drepturile minorităților reprezintă un pas esențial în procesul de aderare la UE, inclusiv în ceea ce privește protecția culturală și lingvistică.
În Ucraina trăiesc aproximativ 400.000 de etnici români, concentrați în regiunea Cernăuți, nordul și sudul Basarabiei, precum și în Maramureșul istoric. Păstrarea limbii române pe lista limbilor protejate confirmă recunoașterea oficială a acesteia ca limbă a minorității române, decizie consolidată în 2023, în urma unei ședințe comune a guvernelor României și Ucrainei.
Fostul premier român Marcel Ciolacu a salutat această hotărâre, considerând-o un pas semnificativ în consolidarea relațiilor bilaterale și în respectarea drepturilor comunității române din Ucraina.
În paralel, Republica Moldova a adoptat în 2023 o lege prin care expresia „limba moldovenească” este înlocuită oficial cu „limba română” în toate documentele și actele legislative. Deși termenul „limba moldovenească” rămâne menționat în Constituție, Curtea Constituțională a confirmat echivalența sa juridică cu „limba română”, deschizând calea utilizării exclusive a acestei denumiri în instituțiile statului.
