Stubb vrea o UE cu 40 de state, inclusiv Canada: „Nu ar fi minunat să fie al 28-lea stat al UE în loc de al 51-lea stat al SUA?”

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a lansat miercuri o viziune ambițioasă despre viitorul Uniunii Europene, susținând că blocul comunitar trebuie să se extindă la aproximativ 40 de state și să construiască forme de apartenență flexibile care să includă nu doar țări europene, ci și state din afara continentului. Declarațiile au fost făcute la Eurelectric Power Summit 2026, desfășurat la Helsinki.

Extinderea, cea mai bună politică europeană din toate timpurile

Stubb a pornit de la un argument simplu și direct: extinderea UE a fost cea mai de succes politică europeană din istorie. „Am trecut de la șase membri la nouă, apoi la zece, doisprezece, cincisprezece, douăzeci și patru, douăzeci și opt și acum douăzeci și șapte”, a reamintit el, subliniind că puterea geopolitică a Europei se bazează tocmai pe dimensiune și amploare.

„Ideea mea este că, în acest moment, trebuie să gândim la scară mare. Din punct de vedere geografic, trebuie să ne extindem sau cel puțin să construim forme de apartenență suficient de flexibile pentru a include aproximativ 40 de state europene și poate chiar unele state din afara Europei”, a afirmat Stubb.

Regatul Unit și Canada, înapoi în brațele Europei

Cel mai surprinzător moment al discursului a venit când liderul finlandez a vorbit despre Canada. Stubb a sugerat că, în contextul în care Donald Trump vorbește despre anexarea Canadei ca al 51-lea stat american, Europa ar putea fi o alternativă mai bună.

„Pe flancul vestic, pentru mine este vorba despre Regatul Unit. Trebuie să aducem Regatul Unit înapoi — dacă nu în interiorul Uniunii, atunci cât mai aproape de aceasta. Și trebuie să ne gândim și la Canada — nu spun asta doar pentru că am învins Canada la hochei — nu ar fi minunat ca să fie Canada al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc să devină al 51-lea stat al Statelor Unite?”, a spus Stubb, provocând reacții în sală.

Ucraina, Moldova, Georgia, Turcia și Balcanii de Vest

Stubb a continuat cu o listă detaliată a statelor pe care Europa nu trebuie să le ignore. A vorbit despre Ucraina, dar și despre state mai mici precum Moldova și Georgia, subliniind importanța lor strategică. A adus în discuție și Turcia, o țară despre care spune că a dispărut aproape complet din conversațiile europene, deși ar trebui să fie cât mai aproape de Europa cel puțin din perspectiva securității.

„Aproape nimeni nu mai vorbește despre Turcia, însă trebuie să ne deschidem mințile și să înțelegem că, cel puțin din perspectiva securității, Turcia trebuie să fie cât mai aproape de Europa”, a spus președintele Finlandei.

Balcanii de Vest au fost descriși drept „cel mai sensibil punct al Europei”. Stubb a ridicat întrebări directe despre Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Bosnia-Herțegovina, avertizând că acestea nu pot fi ignorate. A vorbit și despre Islanda și Norvegia, pe care le-a numit „foarte apropiate de sufletul meu”.

Europa avansează prin crize

În finalul discursului, Stubb a recunoscut că UE nu este un sistem perfect, dar a apărat modelul european cu convingere. „Uniunea Europeană nu este o utopie. Tindem adesea să prezentăm Europa ca pe un sistem perfect, însă adevărul este că ea avansează întotdeauna în trei etape: apare o criză; urmează haosul; apoi apare o soluție optimă.”

El a invocat reziliența Europei după Brexit, după pandemie și în sectorul energetic ca dovezi că blocul comunitar știe să depășească momentele dificile. „Pe scurt, din perspectiva Europei, simțim presiunea de securitate venită din partea Rusiei și presiunea politică venită din partea Statelor Unite. Acest lucru înseamnă că trebuie să ne punem ordine în propria casă. De obicei reușim”, a concluzionat Stubb.