Republica Moldova poartă tratative cu Ucraina pentru achiziționarea unui volum de gaze naturale care poate ajunge la 50 de milioane de metri cubi, după ce a cumpărat deja două milioane. Informația a fost dată de ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, în emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Diplomatul spune că Kievul este deschis chiar și unui contract pe termen lung și că înțelegerile vor fi avantajoase pentru Moldova.
Exporturile ucrainene, deblocate doar parțial
Potrivit lui Rohovei, Ucraina a deblocat parțial exporturile de gaze naturale, dar doar până la sfârșitul lunii noiembrie. „De la 1 decembrie până pe 28 februarie vor fi sistate și de la 1 martie din nou vor fi deblocate. O facem în scopul de a avea rezerve pentru orice eventualitate pe timp de iarnă”, a explicat ambasadorul. Cu alte cuvinte, perioadele în care Kievul permite exportul sunt limitate, iar în miezul iernii Ucraina își păstrează gazele ca rezervă proprie, după cum rezultă din explicația ambasadorului.
Interesul Chișinăului și răspunsul Kievului
Ambasadorul a spus că Republica Moldova și-a arătat interesul pentru gazele ucrainene și că partea ucraineană este dispusă să răspundă solicitărilor, inclusiv printr-un contract pe termen lung. „Am spus un da tare în cadrul vizitei de lucru a domnului prim-ministru. Și pentru un contract, și pentru volumele de care va avea nevoie Republica Moldova, în măsura în care putem noi să asigurăm acele volume”, a declarat Rohovei.
El a amintit că Moldova a achiziționat deja două milioane de metri cubi de gaze din Ucraina și că acum se discută un volum suplimentar. „Nu cred că divulg un secret mare: se duc tratative pentru procurarea a unui volum de la 10 până la 50 de milioane de metri cubi de gaz. Sunt niște cifre realiste”, a precizat diplomatul.
Cât ar costa gazele
Întrebat dacă gazele ar putea fi cumpărate mai ieftin decât pe piețele internaționale, ambasadorul nu a dat o cifră și a explicat că prețul final depinde de mai mulți factori: „Formarea prețului la gaze naturale este un proces foarte complex. Atât depinde de prețul de cumpărare, cât și de prețul care este format aici pentru consumatori.” Rohovei și-a exprimat totuși încrederea că acordurile vor fi favorabile pentru Moldova: „Ucraina a fost tot timpul alături de Republica Moldova în cele mai grele situații, precum și Republica Moldova față de Ucraina. Eu cred că aceste contracte care se discută astăzi cu Ucraina vor fi convenabile Republicii Moldova”, a conchis el.
Ce se știe despre contextul energetic
Declarațiile ambasadorului se înscriu într-o serie de mesaje venite din ambele părți în ultimele săptămâni. Premierul Moldovei, Vasile Tofan, a spus într-o emisiune de televiziune că intenționează să discute la Kiev despre importul de gaze din Ucraina după ridicarea restricțiilor la export și a menționat că Ucraina dispune de surplusuri. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a anunțat că discuțiile cu companii ucrainene vizează între 10 și 50 de milioane de metri cubi, volumul final depinzând de stocurile libere și de condițiile comerciale. La rândul său, Paun Rohovei a declarat, într-un interviu anterior, că livrările de gaze din Ucraina către Moldova pot începe chiar în acest sezon rece, cu precizarea că Moldova și-a diversificat sursele, deci Ucraina nu ar fi singurul furnizor.
Pentru sezonul de încălzire 2026–2027, Ministerul Energiei de la Chișinău a stabilit un stoc de securitate de 56,3 milioane de metri cubi, mai mare cu 6,5 milioane decât ținta de 50 de milioane fixată anterior. Aproximativ 50 de milioane de metri cubi rămase din anul trecut se aflau deja în depozite subterane din România și Ucraina, urmând să fie completate cu circa opt milioane, iar obligațiile de stocare ale tuturor furnizorilor din Moldova însumează, potrivit presei, în jur de 140 de milioane de metri cubi.
Pe termen mai lung, premierul Tofan a anunțat pe 27 octombrie că Moldova va începe, din toamna lui 2027, să cumpere gaze extrase de România din Marea Neagră, prin proiectul Neptun Deep. Ambasadorul a spus, în același context, că Republica Moldova și-a diversificat sursele de aprovizionare, deci volumul de până la 50 de milioane de metri cubi discutat acum ar fi doar una dintre ele.
