Pentagonul reduce planul de retragere din Europa de la 25.000 la cel mult 5.000 de militari

Statele Unite și-au revizuit planurile privind prezența militară în Europa: în loc de 25.000 de militari, Pentagonul ar urma să retragă cel mult 5.000, scrie Bloomberg, care citează persoane familiarizate cu discuțiile. Militarii care ar fi trebuit să se întoarcă în SUA ar urma să fie mutați, în schimb, pe flancul estic al NATO. România a spus, prin vocea președintelui, că este pregătită să suporte o parte din costurile staționării trupelor americane pe teritoriul ei. Decizia finală îi aparține președintelui Donald Trump.

Ce s-a schimbat în planul Pentagonului

Potrivit sursei citate, Washingtonul și-a schimbat poziția după ce aliații au crescut cheltuielile pentru apărare în cadrul NATO. Un alt motiv ar fi războiul cu Iranul: Statele Unite au nevoie de bazele militare din Europa și de spațiul aerian al aliaților pentru a susține operațiunile din Orientul Mijlociu.

Reducerea ar urma să afecteze în primul rând Germania, unde se află cel mai mare contingent american din Europa. În paralel, SUA intenționează să-și întărească prezența pe flancul estic al Alianței. Statele care se învecinează cu Rusia, dar nu doar ele, și-au arătat deja disponibilitatea de a prelua o parte din cheltuieli. Chiar dacă România nu are frontieră directă cu Rusia, ea a propus părții americane să preia o parte din costurile cauzate de prezența trupelor SUA pe teritoriul național.

Calendarul deciziei și semnalele contradictorii

Ultimul cuvânt îl are Trump. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, urmează să-i prezinte pe 1 decembrie recomandările privind noua dislocare a trupelor. Înainte, reprezentantul special al lui Trump pe lângă NATO, Matt Whitaker, spusese că nu se așteaptă la o reducere semnificativă a contingentului american din Europa. „Avem aici multe forțe și mijloace, care se află exact acolo unde avem nevoie de ele. Nu mă aștept la nimic de amploare”, a declarat el.

Cifra de 25.000 de militari fusese vehiculată în septembrie de surse ale NBC News, potrivit cărora administrația Trump analiza retragerea unui număr atât de mare de soldați, în special din Germania, Italia și Spania. Ar fi fost cea mai importantă reducere a prezenței militare americane în Europa de la sfârșitul Războiului Rece, din anii 1990. În prezent, pe continent se află aproximativ 80.000 de militari americani.

Pragul impus de Congres

Intențiile Pentagonului sunt limitate și de legea adoptată anul trecut de Congresul SUA, care interzice Departamentului Apărării să coboare efectivele din regiune sub 76.000 de persoane, să renunțe la baze militare sau să retragă loturi mari de armament și echipamente fără consultări prealabile cu aliații și fără o evaluare detaliată a consecințelor. Într-un calcul orientativ, de la aproximativ 80.000 de militari, o reducere de 5.000 ar duce numărul la circa 75.000, adică puțin sub pragul de 76.000, ceea ce ar atrage aplicarea condițiilor din lege, între care consultarea aliaților.

Ce s-a întâmplat înainte

Cifra de 5.000 nu este nouă în dezbaterea despre trupele americane. În mai, Pentagonul a anunțat că va retrage aproximativ 5.000 de militari din Germania, proces care urma să înceapă din 2027 și care ar lăsa în țară circa 30.000 de soldați americani, potrivit presei românești. În materialele pe care le avem la dispoziție nu se precizează dacă reducerea de cel mult 5.000 de care vorbește acum Bloomberg se suprapune cu aceea, sau se adaugă ei.

Și România a trecut deja printr-o reducere: în octombrie anul trecut, brigada americană aflată în rotație s-a întors acasă fără să fie înlocuită. După aceea, Hegseth a spus că „vor rămâne trupe în România”, iar presa a scris că vor fi aproximativ 1.000 de militari americani, la trei baze militare.

România și discuțiile cu Washingtonul

La începutul lunii noiembrie, președintele Nicușor Dan l-a primit la Cotroceni pe Elbridge Colby, subsecretar al Apărării pentru politică al SUA. El i-a spus oficialului american că România se confruntă cu amenințări hibride, iar Marea Neagră este „una dintre cele mai periculoase și instabile regiuni maritime”, precizând că „o prezență economică și militară americană mai puternică în România are o importanță strategică”. Surse de la Cotroceni au declarat pentru Digi24 că partea română i-ar fi transmis părții americane că țara este dispusă să suporte o parte din cheltuielile necesare staționării trupelor SUA în România, pentru ca Statele Unite să-și mențină aici o prezență semnificativă.

Sprijinul României pentru operațiunile americane a fost invocat și de secretarul general al NATO, Mark Rutte. În vara acestui an, într-un interviu pentru Fox News, el a spus că România a restricționat zborurile comerciale din București pentru a facilita operațiunile militare ale SUA în conflictul cu Iranul. Rutte a folosit exemplul înainte de o întâlnire cu președintele Trump, pentru a arăta sprijinul statelor europene pentru acțiunile americane.

Ce urmează

Pentru moment, informațiile despre reducerea la cel mult 5.000 de militari provin din surse anonime citate de Bloomberg, iar în sursele consultate nu apare o confirmare oficială a noului plan. Hotărârea nu este luată: recomandările lui Hegseth ajung la Trump pe 1 decembrie, iar decizia lui va arăta dacă noua variantă, cu o reducere mică și cu întărirea flancului estic, devine politica oficială.