Fără o taxă auto aliniată la politicile de înnoire a parcului din Europa Occidentală, România riscă să primească în continuare mașinile uzate din țările vestice, care vor fi folosite aici până la epuizare. Avertismentul îi aparține lui Călin Popescu Tăriceanu, fost premier și președinte de onoare al Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), care a cerut joi, la a IV-a ediție a Forumului Mobilității Sustenabile și Accesibile, ca Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului să regândească taxa actuală.
Vânzările de mașini noi, de la 300.000 la aproximativ 166.000
Tăriceanu a pornit de la evoluția pieței auto. Vârful vânzărilor de mașini noi a fost atins, spune el, în 2007–2008, când era prim-ministru, iar în acei ani s-au vândut 300.000 de autoturisme noi. Anul trecut, piața s-a oprit la 165.000–166.000 de unități. El a amintit că economia mergea atunci „duduind”, cu investiții foarte mari, iar guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, trebuia să „steriliza” cantități uriașe de valută care intrau în țară.
„O să vă aduc aminte că piața auto în România a atins un vârf de vânzări pe mașinile noi în anul 2007-2008. Da, eram prim-ministru atunci și am avut curajul să spun că economia duduie. Erau investiții foarte mari. Guvernatorul Băncii centrale, Isărescu, era disperat că trebuia să «sterilizeze» cantități enorme de valută care intrau în țară pentru investiții. Nu e o treabă ușoară a băncii”, a declarat Tăriceanu.
Propunerea APIA și taxa adoptată
Potrivit lui, în urmă cu doi ani, pe vremea când Marcel Ciolacu era prim-ministru, guvernul i-a cerut APIA să pregătească o propunere de taxă auto, deoarece, prin angajamentele din PNRR, România se obligase să scoată din circulație mașinile vechi și poluante. Asociația a lucrat la propunere, a trimis-o Guvernului, dar între timp executivul s-a schimbat. „A venit un alt prim-ministru, domnul Bolojan, care, nu știu, a vrut să facă ceva repede înainte. A discutat cu Ministerul Transporturilor și cu Ministerul de Finanțe”, a spus Tăriceanu.
Formula elaborată de APIA se baza pe trei criterii: capacitatea cilindrică a motorului, vechimea autovehiculului și emisiile de CO2. Asociația a calculat și impactul: 17 miliarde de lei, adică peste trei miliarde de euro venituri la buget, în paralel cu scoaterea de pe piață a mașinilor poluante. „Taxa urma să fie proporțională cu creșterea cilindreei, cu vechimea vehiculului și cu mărimea emisiilor de CO2 și noi am și bugetat care ar fi impactul, de 17 miliarde de lei, adică peste trei miliarde de euro venituri la buget, concomitent cu eliminarea din piață a mașinilor poluante”, a explicat el.
Varianta adoptată de Guvern are însă doar două elemente, cilindreea și norma Euro de poluare, iar Tăriceanu o consideră „primitivă”. În opinia lui, criteriul corect ar fi fost nivelul emisiilor de CO2, pentru că norma Euro 6 există de zece ani, iar o mașină Euro 6 de acum un deceniu poluează mult mai mult decât una nouă, încadrată în aceeași normă. „Neavând persoane care să fie pregătite în acest sens și nici măcar n-au avut curiozitatea să ne întrebe, au adoptat această taxă care a avut două efecte”, a afirmat el.
Discuția cu premierul Bolojan
Tăriceanu a povestit că i-a spus premierului Ilie Bolojan că acesta primește toate criticile, fiind „paratrăsnetul”, dar nu și-a atins nici unul dintre obiective: nu a scos mașinile poluante din trafic și nu a adus bani la buget. „Măcar una din astea să fi reușit”, a fost replica relatată de fostul premier.
„Ligheanele” din Vest ajung în România
Pe această bază, Tăriceanu a lansat un apel către Transporturi și Mediu. Dacă nu se adoptă o taxă „cât de cât orientată, aliniată la ceea ce se întâmplă în Europa Occidentală”, spune el, nu se va schimba nimic, iar pe șoselele românești vor continua să circule „toate ligheanele, toate vechiturile din Europa Occidentală care, în loc să eșueze pe șosele de acolo, vin să moară la noi pe șosele”.
Obiecția previzibilă, a adăugat el, este că puterea de cumpărare din România e mai mică și că, din acest motiv, cumpărătorii ar trebui lăsați să aleagă mașini second-hand. Tăriceanu crede că există și alte soluții. Una ar fi leasingul social, mecanism aplicat în Franța pentru consumatori cu venituri sub un plafon, pe care fiecare țară îl poate stabili singură.
Leasingul social din Franța: 400 de milioane de euro pentru 50.000 de beneficiari
Potrivit oficialului APIA, bugetul alocat în Franța nu este „extraordinar de apăsător”: 400 de milioane de euro, din care ar beneficia aproximativ 50.000 de consumatori, cu o rată lunară de cel mult 200 de euro. „Programul funcționează deja în Franța”, a explicat Tăriceanu.
