Banca pentru Alimente București (BPAB) a refuzat colaborarea cu Asociația pentru Protecția Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse „Sf. Mina”, invocând „percepția publică generală” că între asociație și partidul politic pe care, potrivit scrisorii BPAB, îl conduce președintele ei ar exista o influență. Asociația contestă motivarea printr-un răspuns de câteva pagini, în care cere criteriile de eligibilitate ale BPAB, dovezile pe care s-a bazat evaluarea și informații despre datele personale prelucrate, și își rezervă dreptul de a sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Autoritatea de protecție a datelor sau instanțele. BPAB susține, la rândul ei, că decizia este definitivă și că subiectul este închis. Schimbul de scrisori, aflat la dispoziția redacției, a început pe 21 octombrie și a continuat până pe 5 noiembrie 2026.
Redacția nu a putut verifica independent postările la care fac trimitere cele două părți, iar articolul se bazează exclusiv pe conținutul documentelor.
Cine sunt părțile
Banca pentru Alimente București este o asociație care face parte din Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), așa cum se arată în scrisoarea semnată de președintele ei, Andrei Sescu. În documente, organizațiile cu care lucrează sunt numite „ONG beneficiare”.
Asociația „Sf. Mina” a obținut personalitate juridică prin Sentința civilă nr. 228 din 30 octombrie 2023, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4, și este organizată potrivit OG nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile. Are codul de identificare fiscală 49283783 și este reprezentată de Daniel Norbert Ștefan, președinte și director general. Potrivit scrisorii BPAB, același Daniel Norbert Ștefan conduce și un partid politic, care nu este numit în documente.
Cum s-a ajuns la schimbul de scrisori
Cronologia rezultă din numerele de înregistrare și din datele menționate în cele două răspunsuri:
21 octombrie 2026, ora 13:40: asociația „Sf. Mina” trimite o comunicare unei colege din cadrul BPAB.
29 octombrie 2026: BPAB răspunde prin adresa nr. 311.
29 octombrie 2026, ora 19:39: asociația revine prin e-mail, cu un răspuns înregistrat sub nr. 21/29.10.2026.
5 noiembrie 2026: BPAB trimite adresa nr. 317, semnată electronic de Andrei Sescu la ora 18:42.
5 noiembrie 2026: asociația înregistrează răspunsul nr. 22/05.11.2026, adresat tot președintelui BPAB, ca „solicitare de reanalizare a refuzului” de a o accepta drept potențial beneficiar. Documentul poartă aceeași dată cu scrisoarea la care răspunde.
Motivul refuzului, în versiunea BPAB
În adresa nr. 317, BPAB spune că și-a exprimat „surprinderea” că primul răspuns, nr. 311, nu a fost considerat suficient de lămuritor, deși, susține organizația, „era detaliat” și indica atât raționamentul, cât și documentele pe care se baza.
Organizația precizează că înțelege poziția asociației: aceasta este o persoană juridică distinctă de partidul condus de Daniel Norbert Ștefan, iar el și ceilalți membri ai conducerii nu acționează partizan politic atunci când acționează în calitate de lideri ai asociației, ci doar ca lideri de partid. BPAB spune că nu neagă că asociația își dorește și reușește să asigure o astfel de separație și că nu susține că ea sau persoanele din conducere nu ar respecta această distincție. Argumentul este altul: „aceasta este percepția publică generală, de prezumție că apare o influență, o afectare a neutralității politice, și de aceea suntem nevoiți să vă refuzăm”.
BPAB afirmă că această regulă se aplică tuturor ONG-urilor beneficiare, dar și propriilor membri ai organelor asociației, cărora li se impune o cerință similară. Organizația mai spune că mulți finanțatori și sponsori cer ca persoanele din conducerea ONG-urilor finanțate să respecte condiții asemănătoare și că ele se extind și la ONG-urile care primesc fonduri mai departe, prin regranting. Pentru a arăta că o asemenea cerință nu este o discriminare nelegitimă, BPAB face o comparație cu interdicțiile impuse unor categorii de persoane: potrivit organizației, militari, înalți funcționari publici și magistrați nu pot face parte din partide politice sau exprima public poziții partizane. Ei sunt sancționați chiar dacă nu se dovedește că au acționat partizan politic în funcție, pentru că motivul este păstrarea percepției publice de neutralitate politică, nu doar evitarea încălcării ei efective.
Ce documente au stat la baza evaluării
La întrebarea cu privire la sursele informațiilor, BPAB răspunde că materialele „emanau chiar de la” asociație: pagina ei de internet, pagina de Facebook și două conturi de Facebook legate de Daniel Norbert Ștefan, ale căror adrese le-ar fi comunicat deja. Organizația adaugă că postările de pe internet și din social media sunt, din punct de vedere juridic, comunicări publice și că modificarea sau ștergerea lor ulterioară este irelevantă, deoarece conținutul rămâne păstrat de administratorul platformei (în cazul Facebook, entitățile grupului Meta) și de servicii de arhivă precum Wayback Machine. Ea mai spune că există o procedură oficială de constatare și conservare a conținutului unei pagini, cu valoare probatorie deplină.
De aici, BPAB trage concluzia că nu există niciun temei legal prin care un ONG să fie obligat să trimită documente altui ONG cu care nu are relații contractuale și că nici nu există vreo utilitate practică pentru asociație, de vreme ce toate afirmațiile din comunicările BPAB se sprijină pe materiale publicate de asociație sau de președintele ei.
Cererile de documente, respinse
BPAB amintește că ONG-urile nu intră sub incidența Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public și nici a OG nr. 27/2002 privind soluționarea petițiilor. Documentele interne care atestă deliberările și modul de luare a deciziilor sunt, ca regulă, nepublice, la fel ca la orice persoană juridică de drept privat. Fac excepție rapoartele anuale și de proiect, pe care un ONG le publică chiar dacă legea nu îl obligă, sinteza situațiilor financiare anuale publicată de Ministerul Finanțelor și statutul cu actele modificatoare din Registrul Asociațiilor și Fundațiilor și din Registrul Național ONG, cu excepția datelor personale. Prin urmare, spune organizația, nu poate fi vorba să furnizeze vreunul dintre documentele cerute.
Pentru a verifica regula privind neimplicarea sau percepția de implicare partizană, BPAB îi indică asociației să se adreseze FBAR, la o adresă de e-mail menționată în scrisoare, cu precizarea că BPAB este cea care a trimis-o acolo.
Încheierea: „subiectul este închis”
Organizația scrie că nu înțelege ce nu ar fi clarificat, din moment ce a explicat deja că decizia este negativă, că are „caracter definitiv”, motivele și baza ei. Ea consideră că nu se mai impun alte explicații sau documente și că nu mai este util pentru niciuna dintre părți un schimb de mesaje care, în afara consumului de timp, nu mai are cum să aducă ceva benefic nici celor două organizații, nici lui Daniel Norbert Ștefan personal.
În ultimul paragraf, BPAB adaugă un reproș: spune că nici organizația, nici persoanele din cadrul ei nu au exprimat public vreo opinie, suspiciune, acuzație sau îndoială privind persoana președintelui asociației, comunicările fiind confidențiale. Potrivit scrisorii, a fost surprinsă să constate că „tocmai Dvs.” a făcut public subiectul, prin postări pe contul personal de Facebook, în care ar fi menționat că ar fi existat discuții care ar fi pus sub semnul întrebării probitatea cuiva. BPAB afirmă că orice prejudiciu de imagine al președintelui, al asociației sau al partidului este cauzat „exclusiv” de aceste postări sau de terți care au aflat de ele de la el, deoarece de la BPAB nu s-a comunicat nimic public și nici către terți.
Răspunsul asociației „Sf. Mina”
Răspunsul asociației, înregistrat cu nr. 22 din 5 noiembrie, este structurat pe opt capitole și invocă mai multe acte normative.
I. Personalitatea juridică distinctă. Asociația citează art. 1 alin. (2) și art. 4 din OG nr. 26/2000, potrivit cărora asociațiile sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, constituite pentru activități de interes general sau în interesul unor colectivități. Din asta ar rezulta că ea are personalitate juridică, patrimoniu, statut și organe de conducere proprii. Cere ca evaluarea să fie făcută în funcție de identitatea sa juridică, de obiectivele statutare și de activitățile efectiv desfășurate. În opinia sa, simpla asociere a numelui reprezentantului legal cu alte activități desfășurate în afara asociației nu demonstrează că organizația ar desfășura activități incompatibile cu scopul ei social.
II. Criteriile de eligibilitate. Asociația invocă art. 2 lit. d) din OG nr. 26/2000, care urmărește facilitarea accesului asociațiilor la resurse private și publice, și art. 2 alin. (1) și (3) din OG nr. 137/2000, care definește discriminarea și situațiile în care criterii aparent neutre pot crea un dezavantaj nejustificat. Ea susține că orice criteriu de eligibilitate trebuie să aibă o justificare obiectivă, un scop legitim și să fie adecvat și necesar. Precizează însă: „Nu afirmăm că simplul refuz al colaborării constituie automat discriminare”. Cere să se clarifice criteriile și modul în care au fost aplicate în cazul ei, adresând BPAB cinci întrebări: dacă există un regulament scris privind neutralitatea politică a organizațiilor beneficiare; dacă există o condiție expresă prin care persoanele din conducerea ONG-urilor nu pot deține simultan funcții politice; care este temeiul juridic sau contractual al acestei condiții; dacă se aplică tuturor organizațiilor în mod uniform; și dacă refuzul s-a bazat pe activități concrete ale asociației sau exclusiv pe o presupusă percepție publică.
III. Informațiile de pe internet și Facebook. Asociația cere identificarea concretă a materialelor folosite la evaluare. Invocă principiile din art. 5 alin. (1) lit. a)-d) din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), adică legalitatea, scopul, proporționalitatea și exactitatea prelucrării, în măsura în care au fost prelucrate date personale, și își rezervă dreptul de acces prevăzut de art. 15. Întreabă care sunt materialele care au stat la baza evaluării, ce informații sunt considerate incompatibile cu neutralitatea politică, dacă s-au folosit capturi de ecran, arhive electronice sau alte materiale, care au fost criteriile de interpretare și dacă informațiile au fost verificate și puse în contextul în care au fost publicate. Precizează că nu cere datele personale ale altor persoane sau informații confidențiale care nu o privesc.
IV. Dreptul la liberă asociere și libertatea de exprimare. Sunt invocate art. 40 alin. (1) din Constituție, privind dreptul de a se asocia liber, și art. 30 alin. (1), privind libertatea de exprimare. Asociația recunoaște însă că aceste garanții privesc raporturile dintre cetățeni și autorități și că nu cere ca BPAB să încheie un parteneriat împotriva voinței sale, ci doar „să nu confunde activitatea socială și statutară a unei asociații cu activitățile distincte ale reprezentantului său legal”.
V. Refuzul de a comunica documente. Asociația ia act că BPAB invocă Legea nr. 544/2001 și OG nr. 27/2002 și spune că nu contestă faptul că un ONG privat nu devine automat autoritate sau instituție publică în sensul acestor acte. Susține însă că cererile ei vizează și propriile date personale, în măsura în care au fost prelucrate, precum și informațiile privind evaluarea ei. Cere cinci lucruri: criteriile de eligibilitate aplicate ONG-urilor beneficiare; regulamentul de neutralitate politică, dacă există; condițiile generale de colaborare; informațiile referitoare la evaluarea asociației, „în limitele legii”; și motivele concrete ale refuzului. Menționează că cererea respectă caracterul confidențial al documentelor interne și al datelor personale ale terților.
VI. Demnitate, reputație și răspundere civilă. Cu privire la afirmația BPAB că eventualul prejudiciu de imagine ar fi cauzat exclusiv de postările președintelui, asociația citează art. 72, art. 253, art. 1349 și art. 1357 din Codul civil, privind dreptul la demnitate, mijloacele de apărare a drepturilor nepatrimoniale, răspunderea delictuală și condițiile ei. Respinge concluzia că un astfel de prejudiciu i-ar fi imputabil exclusiv reprezentantului asociației și spune că orice răspundere trebuie stabilită pe baza faptelor, probelor și condițiilor legale, „nu prin simple aprecieri unilaterale”. Își rezervă dreptul de a folosi mijloacele legale pentru apărarea reputației și a intereselor legitime ale asociației și ale reprezentantului ei legal.
VII. Caracterul definitiv al refuzului. Asociația ia act că BPAB consideră decizia definitivă, dar spune că aprecierea nu înlătură dreptul de a-și formula un punct de vedere, de a cere informații despre propriile date personale și de a se adresa instituțiilor competente. Dacă vor exista elemente concrete, ea își rezervă dreptul de a sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (în condițiile OG nr. 137/2000), Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (în cazul unor încălcări ale GDPR) și instanțele judecătorești.
VIII. Solicitări finale. Asociația cere, printre altele, înregistrarea răspunsului, un punct de vedere privind criteriile de eligibilitate, identificarea informațiilor concrete care au dus la evaluarea negativă, clarificarea condițiilor privind neutralitatea politică, informații despre prelucrarea datelor personale în condițiile art. 15 GDPR și precizarea dacă refuzul se întemeiază pe un regulament intern, pe o hotărâre a organelor de conducere sau pe o evaluare individuală. Cere ca răspunsul să fie trimis în termenul legal aplicabil fiecărei solicitări, inclusiv în cel din art. 12 alin. (3) din GDPR, privind cererile referitoare la drepturile persoanei vizate. Documentul se încheie cu precizarea că asociația rămâne disponibilă pentru colaborări „cu respectarea legii, a transparenței și a interesului beneficiarilor vulnerabili” și că adresa nu înseamnă renunțarea la niciun drept legal.
Ce spun ambele părți și unde diferă
Din cele două documente rezultă câteva puncte asupra cărora părțile par să fie de acord. BPAB nu contestă că asociația este o entitate distinctă de partid și afirmă expres că nu susține că ea ar încălca separația dintre cele două, iar asociația recunoaște că un ONG privat nu este, prin natura lui, o instituție publică în sensul Legii nr. 544/2001 și că BPAB nu poate fi obligată să încheie un parteneriat.
Diferențele țin de trei întrebări. Prima este dacă o cerință privind percepția publică de neutralitate politică poate fi un criteriu legitim de eligibilitate. BPAB spune că da, comparând-o cu limitările aplicate unor categorii profesionale, iar asociația cere să fie arătate temeiul și dovezile care justifică această cerință în cazul ei. A doua este dacă asociația poate cere documentele și informațiile privind evaluarea: BPAB spune că nu există nicio obligație legală, în timp ce asociația invocă, pentru partea care privește propriile date personale, dispozițiile GDPR. A treia este cine poartă răspunderea pentru eventuale daune de imagine, pe care BPAB le atribuie exclusiv postărilor de pe Facebook ale președintelui asociației, iar asociația respinge această atribuire.
Ce urmează
BPAB a spus că discuția s-a încheiat și că nu va mai adăuga explicații. Asociația a cerut un răspuns în termenul legal, iar GDPR prevede, în regulă generală, ca operatorul să răspundă într-o lună de la primirea unei cereri privind drepturile persoanei vizate. Rămâne de văzut dacă BPAB va răspunde la cele cinci grupuri de solicitări și dacă asociația își va pune în aplicare intenția de a se adresa Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Autorității de protecție a datelor sau instanțelor, pe care și le-a rezervat în scris.
