Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, avertizează că România trebuie să își schimbe abordarea față de acțiunile atribuite Rusiei, după ce SRI a anunțat identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, implicată în incendiul de pe platforma industrială Carfil din Brașov. Acesta consideră că asemenea operațiuni depășesc sfera propagandei și a dezinformării și reprezintă amenințări directe la adresa securității naționale. În analiza sa, sociologul critică și vocile politice și mediatice care, în opinia lui, contribuie la confuzia din spațiul public în privința amenințărilor rusești.
Remus Ștefureac: România trebuie să trateze cu mai multă fermitate acțiunile atribuite Rusiei
Anunțul Serviciului Român de Informații privind identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Rusia a readus în centrul dezbaterii publice problema războiului hibrid și a vulnerabilităților de securitate ale României.
Remus Ștefureac, sociolog și director al INSCOP Research, susține că autoritățile române trebuie să adopte o abordare mai fermă în fața operațiunilor atribuite Moscovei și să identifice persoanele și mecanismele prin care sunt desfășurate asemenea activități pe teritoriul țării.
În analiza sa, Ștefureac vorbește despre o combinație de instrumente folosite în războiul hibrid, de la propagandă și dezinformare până la influență politică și acte de sabotaj. În opinia sa, aceste acțiuni trebuie privite împreună, deoarece pot urmări slăbirea încrederii populației în instituții și afectarea capacității statului de a-și proteja interesele de securitate.
Sociologul consideră că informațiile comunicate oficial de instituțiile române reprezintă un moment important pentru clarificarea naturii amenințărilor cu care se confruntă România.
Ce înseamnă „măsurile active” folosite în războiul hibrid
În analiza publicată, Remus Ștefureac explică faptul că noțiunea de „măsuri active” provine din doctrina sovietică de informații și desemnează un ansamblu de operațiuni menite să influențeze mediul politic, social și informațional al unui stat.
Acestea pot include campanii de dezinformare, propagandă, acțiuni de influență politică și operațiuni clandestine. În forme mai agresive, asemenea activități pot ajunge la sabotaje fizice și acțiuni de diversiune.
Potrivit sociologului, România trebuie să analizeze aceste riscuri într-un context regional marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de preocupările privind securitatea statelor europene.
Ștefureac face referire și la incidentele în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian românesc sau au fost semnalate în apropierea teritoriului național, susținând că asemenea evenimente trebuie evaluate în contextul mai larg al riscurilor de securitate.
În viziunea sa, amenințările nu se limitează la infrastructura militară sau industrială. Dezinformarea și influențarea opiniei publice pot deveni, la rândul lor, instrumente prin care este slăbit sprijinul societății pentru măsurile de apărare.
Incendiul de la Carfil, un caz important pentru securitatea României
Un element central al analizei îl reprezintă comunicatul publicat de SRI la 26 octombrie 2026, referitor la incendiul izbucnit pe 14 septembrie pe platforma industrială Carfil din Brașov, în apropierea societății CARFIL SA, filială a companiei naționale ROMARM.
Potrivit SRI, investigațiile desfășurate în cooperare cu parteneri interni și externi au identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului. Instituția a precizat că activitatea rețelei nu s-ar fi limitat la România, coordonatorii acesteia având în vedere și alte obiective militare și industriale din regiune. .
Și DIICOT a comunicat că ancheta vizează trei cetățeni străini, doi bieloruși și un ucrainean, cercetați pentru implicarea în incident și pentru tentativă la acte de diversiune. Potrivit informațiilor publicate de AGERPRES, doi dintre aceștia au fost depistați și arestați preventiv în Germania, iar un al treilea a fost localizat în Polonia. Procedurile judiciare sunt în desfășurare. .
Pentru Remus Ștefureac, comunicarea oficială a instituțiilor de securitate și a structurilor judiciare este relevantă deoarece mută discuția din zona speculațiilor în cea a unor informații prezentate public de autorități și susținute de o anchetă în curs.
Sociologul consideră că România trebuie să își coordoneze răspunsul cu aliații din NATO și Uniunea Europeană, mai ales atunci când investigațiile indică operațiuni cu ramificații în mai multe state.
„Veritabile acte de război”, avertismentul sociologului
Remus Ștefureac apreciază că acțiunile de sabotaj atribuite Rusiei trebuie tratate cu maximă seriozitate, întrucât pot afecta obiective industriale, capacități de apărare și securitatea regională.
În interpretarea sa, asemenea operațiuni nu pot fi reduse la simple incidente izolate, ci trebuie analizate în contextul unei strategii mai ample de presiune și destabilizare.
„Sunt veritabile acte de război față de care avem obligația de a ne apăra împreună cu aliații noștri din NATO și Uniunea Europeană”, susține sociologul în analiza sa.
Ștefureac consideră că autoritățile române trebuie să comunice mai clar publicului natura acestor riscuri și să explice măsurile luate pentru prevenirea unor noi incidente.
Totodată, el pledează pentru identificarea și contracararea rețelelor care ar putea sprijini asemenea operațiuni, în limitele legii și pe baza probelor obținute de instituțiile competente.
Critici la adresa reacțiilor politice și a propagandei pro-Kremlin
O altă parte importantă a analizei vizează modul în care amenințările de securitate sunt prezentate și dezbătute în spațiul public din România.
Remus Ștefureac consideră că reacțiile politice moderate adoptate până acum, în încercarea de a evita escaladarea tensiunilor, au avut și un efect nedorit: menținerea unei ambiguități care poate fi exploatată de actorii implicați în campanii de propagandă.
În opinia sa, această lipsă de claritate a permis unor lideri politici, influenceri și instituții media să întrețină confuzia privind responsabilitatea Rusiei și natura amenințărilor la adresa României.
Sociologul avertizează că dezinformarea poate avea consecințe dincolo de dezbaterea publică. Dacă populația nu înțelege riscurile și mecanismele prin care acestea sunt amplificate, sprijinul pentru măsurile de protecție și apărare poate fi afectat.
De aceea, el consideră că instituțiile statului trebuie să prezinte informațiile relevante într-un mod coerent, transparent și accesibil, astfel încât cetățenii să poată distinge între fapte documentate, interpretări și afirmații fără susținere probatorie.
Remus Ștefureac cere contracararea „suveraniștilor” care promovează narațiuni favorabile Rusiei
În încheierea analizei, directorul INSCOP Research formulează critici dure la adresa unor actori politici pe care îi asociază cu promovarea unor mesaje favorabile intereselor Kremlinului.
Ștefureac folosește termenul „suveraniști” cu referire la cei pe care îi acuză că, prin pozițiile și mesajele lor, contribuie la amplificarea confuziei privind amenințările rusești.
Sociologul afirmă că acești actori ar trebui identificați și contracarați mai eficient, apreciind că motivațiile lor pot varia de la oportunism la lipsă de discernământ sau, în cele mai grave situații, la acțiuni pe care le consideră contrare intereselor naționale.
Formulările sale sunt evaluări politice ferme și nu reprezintă, prin ele însele, dovezi că persoanele vizate ar fi implicate în activități ilegale sau ar comite acte de trădare.
Mesajul central al analizei este că România trebuie să își consolideze capacitatea de apărare și să trateze cu mai multă claritate operațiunile de influență și sabotaj atribuite Rusiei, fără ca dezbaterea publică să fie dominată de dezinformare sau de acuzații nedovedite.
România, în fața unei provocări de securitate și de comunicare publică
Analiza lui Remus Ștefureac evidențiază două direcții pe care acesta le consideră esențiale: întărirea răspunsului instituțional în fața amenințărilor de securitate și reducerea vulnerabilității societății la campaniile de dezinformare.
În primul plan se află cooperarea dintre serviciile de informații, structurile de aplicare a legii și partenerii internaționali, pentru documentarea și prevenirea operațiunilor de sabotaj. În al doilea, sociologul subliniază importanța comunicării publice și a unei dezbateri bazate pe informații verificabile.
Cazul Carfil este investigat de autoritățile competente, iar responsabilitățile penale trebuie stabilite în cadrul procedurilor judiciare. În paralel, dezbaterea privind influența Rusiei și reacția României rămâne una importantă pentru securitatea națională.
Pentru Ștefureac, momentul ar trebui să determine o abordare mai fermă și mai coerentă a amenințărilor, precum și o evaluare atentă a modului în care propaganda și mesajele politice pot influența percepția publică asupra securității țării.
