Pateurile vegetale, parizerul de post și cașcavalul vegetal, produse tot mai căutate în perioadele de post, nu sunt întotdeauna alegerea sănătoasă pe care o presupun cumpărătorii. Nutriționistul Lygia Alexandrescu avertizează că unele dintre ele conțin grăsimi hidrogenate și cantități mari de sare, ingrediente care, consumate frecvent, pot contribui la creșterea tensiunii arteriale și la apariția problemelor cardiovasculare. Recomandarea specialistei este simplă: citește eticheta cu atenție înainte să pui produsul în coș.
Fără carne nu înseamnă automat echilibrat
În zilele de post, mulți oameni aleg alternative vegetale la mezeluri, brânzeturi și alte produse din carne sau lactate. Un aliment care nu conține ingrediente de origine animală nu are însă în mod automat și o compoziție echilibrată. Potrivit nutriționistei, multe produse vegetale procesate au o proporție foarte mică de ingrediente precum soia, iar restul rețetei este completat cu grăsimi saturate și hidrogenate.
„Pateurile vegetale, parizerul sau cașcavalul vegetal, de exemplu, conțin ingrediente care nu sunt tocmai naturale. De multe ori, etichetele acestora încep cu apă sau pastă de soia într-un procent foarte mic, iar în loc de ingrediente naturale, găsim grăsimi saturate și hidrogenate, total contraindicate pentru organismul uman”, a explicat dr. Lygia Alexandrescu, nutriționist acreditat de Comitetul Internațional Olimpic, potrivit dcmedical.ro. Ea adaugă că dieta de post ar trebui ținută cu rețete tradiționale, pe cât posibil în așa fel încât omul să rămână sănătos, iar preparatele semipreparate din magazine nu sunt, de cele mai multe ori, o alegere bună.
De ce sunt problematice grăsimile hidrogenate
Hidrogenarea este un proces industrial prin care uleiurile vegetale lichide sunt transformate în grăsimi solide sau semisolide, mai ușor de folosit în produse precum pateurile, crema sau înlocuitorii de brânză. Pe parcursul acestui proces, în special când hidrogenarea este parțială, pot rezulta acizi grași trans. Aceștia au efecte negative asupra sănătății inimii: consumul de grăsimi trans crește nivelul colesterolului LDL, cunoscut drept colesterolul „rău”, și îl poate scădea pe cel HDL, asociat cu protecția cardiovasculară.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca acizii grași trans să rămână sub 1% din aportul zilnic de energie și a lansat o inițiativă globală pentru eliminarea lor din alimentație. În Uniunea Europeană, regulile limitează conținutul de grăsimi trans de origine industrială la maximum 2 grame la 100 de grame de grăsime din produs. Limita există tocmai pentru că aceste grăsimi sunt considerate un risc pentru sănătate, dar nu înseamnă că orice produs procesat este perfect, iar grăsimile saturate, folosite adesea în locul celor hidrogenate (de pildă uleiul de palmier sau cel de cocos), rămân și ele o preocupare pentru cei care au colesterolul ridicat sau probleme cardiovasculare.
Sarea, a doua problemă de pe etichetă
Pe lângă grăsimi, unele produse vegetale procesate au un conținut ridicat de sare, motiv pentru care nutriționiștii recomandă citirea tabelului nutrițional de pe ambalaj. Un consum prea mare de sodiu este asociat cu creșterea tensiunii arteriale, iar OMS recomandă ca un adult să nu depășească aproximativ 5 grame de sare pe zi, adică o linguriță rasă. Câteva felii de parizer vegetal sau câteva linguri de pate pot acoperi o parte din acest necesar fără ca omul să-și dea seama, mai ales dacă le mănâncă în fiecare zi pe parcursul unui post lung.
Cum citim corect eticheta
Lygia Alexandrescu recomandă celor care țin post să analizeze atent lista de ingrediente, inclusiv locul pe care îl ocupă apa sau pasta de soia în compoziție și proporția în care sunt prezente ingredientele vegetale propriu-zise. Lista ingredientelor este scrisă în ordine descrescătoare a cantității, așa că primul ingredient este cel din care produsul conține cel mai mult.
„Dacă ne uităm pe eticheta alimentară vom vedea însă că este departe de a avea ceva natural, în sensul că orice etichetă alimentară care începe cu descrierea apă, deci cu apa ca principal ingredient, sau cu pastă de soia într-un procent foarte mic, adică undeva sub 30%, practic sunt niște preparate formate din grăsimi saturate, din grăsimi hidrogenate care sunt total contraindicate organismului uman”, a mai spus specialista pentru sursa citată.
În practică, merită verificate patru lucruri înainte de cumpărare:
– ce apare pe primul loc în lista de ingrediente și în ce procent este prezentă materia primă vegetală (soia, ciuperci, legume, leguminoase);
– dacă pe etichetă apar mențiuni precum „grăsimi hidrogenate” sau „parțial hidrogenate”;
– cât de mult ulei de palmier sau de cocos conține produsul, deoarece acestea sunt bogate în grăsimi saturate;
– cantitatea de sare și de grăsimi saturate la 100 de grame, în tabelul nutrițional.
Alternative făcute în casă
Pentru o alimentație de post mai echilibrată, specialista recomandă revenirea la preparatele făcute în casă, din ingrediente simple. Pateurile vegetale cumpărate pot fi înlocuite, de exemplu, cu variante pregătite din ciuperci sau din năut, care se păstrează la frigider două–trei zile. Același principiu se aplică și altor produse: o pastă de fasole, de linte sau de năut, cu ceapă, usturoi și puțin ulei, hrănește mai bine decât un pate din comerț, iar omul controlează singur cât de multă sare și ce fel de grăsime pune în ea.
Nu toate produsele de post din comerț au aceeași compoziție, iar diferențele dintre producători pot fi mari. De aceea eticheta este singurul mod de a ști ce cumperi, iar cele câteva minute petrecute citind-o la raft pot face diferența pentru tensiunea și colesterolul celor care țin post luni de zile pe parcursul anului.
