Un proiect de lege înregistrat la Senat, care ar putea extinde activitățile juridice rezervate avocaților, provoacă reacții în mediul de afaceri. Confederația Patronală Concordia solicită retragerea inițiativei legislative și avertizează că noile obligații ar putea genera costuri suplimentare pentru companiile din România, în special pentru microîntreprinderi și IMM-uri. Reprezentanții industriei IT atrag atenția și asupra posibilelor efecte asupra aplicațiilor de contabilitate, platformelor digitale și instrumentelor bazate pe inteligență artificială.
Proiectul „Avocat obligatoriu” stârnește nemulțumiri în mediul de afaceri
Confederația Patronală Concordia solicită retragerea propunerii legislative înregistrate la Senat cu numărul B563/2026, cunoscută în spațiul public sub denumirea de „Avocat obligatoriu”. Potrivit organizației, inițiativa ar putea obliga firmele să apeleze la avocați pentru redactarea unei game largi de documente utilizate în activitatea curentă.
Nu ar fi vizate exclusiv contractele complexe, care presupun negocieri și analize juridice specializate, ci și documente precum actele adiționale, modificările operate la Registrul Comerțului sau contractele de leasing.
Concordia consideră că introducerea unei asemenea obligații ar însemna o creștere a cheltuielilor administrative pentru companii, fără ca necesitatea măsurii să fi fost demonstrată printr-o analiză de impact sau prin consultări cu reprezentanții mediului de afaceri.
Organizația susține că firmele își aleg în prezent serviciile juridice în funcție de complexitatea operațiunilor și de nevoile concrete ale activității lor. În cazul în care au nevoie de asistență specializată, acestea pot angaja avocați, fără ca toate documentele uzuale să presupună automat un asemenea serviciu.
IMM-urile ar putea resimți cel mai puternic creșterea costurilor
Unul dintre principalele argumente invocate de Concordia se referă la impactul financiar asupra întreprinderilor mici și mijlocii. Spre deosebire de companiile mari, care pot avea departamente juridice proprii sau bugete dedicate serviciilor de specialitate, firmele mici dispun, de regulă, de resurse administrative și financiare mai limitate.
În opinia reprezentanților patronali, obligativitatea apelării la un avocat pentru fiecare document care intră sub incidența noilor prevederi ar putea transforma o cheltuială ocazională într-un cost recurent.
Un act adițional la un contract, o modificare a unor date înregistrate la Registrul Comerțului sau încheierea unui contract de leasing ar putea presupune cheltuieli suplimentare, în funcție de forma finală a legii și de serviciile juridice necesare.
Concordia avertizează că efectele cumulate ar putea fi semnificative pentru firmele care încheie frecvent contracte, angajează personal sau își modifică structura și datele de funcționare.
Organizația mai susține că o eventuală obligație aplicată uniform ar putea pune întreprinderile mici într-o situație dificilă, în condițiile în care costurile serviciilor juridice nu sunt neapărat proporționale cu dimensiunea sau cifra de afaceri a companiei.
În acest context, reprezentanții mediului de afaceri cer ca orice modificare legislativă să fie precedată de o evaluare a cheltuielilor pe care le-ar suporta firmele și de o analiză a efectelor asupra investițiilor, angajărilor și competitivității.
Concordia reclamă lipsa consultărilor și a unei analize de impact
Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat pe 14 octombrie 2026, iar inițiatorii au solicitat dezbaterea și votarea acesteia în procedură de urgență, potrivit informațiilor prezentate de organizația patronală.
Concordia afirmă că, înainte de depunerea proiectului, nu au fost consultați suficient reprezentanții companiilor și ai categoriilor profesionale care ar putea fi afectați de noile reguli.
În plus, organizația susține că nu a fost prezentat un calcul privind costurile pe care le-ar implica aplicarea măsurilor și nici o estimare a numărului de contracte și documente care ar intra sub incidența noilor prevederi.
Paul Aparaschivei, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, afirmă că mediul de afaceri nu a solicitat introducerea unei asemenea obligații și cere clarificarea problemei pe care inițiatorii urmăresc să o rezolve.
„Firmele nu au cerut-o. Când au nevoie de un avocat, îl angajează de pe piaţa liberă”, a transmis acesta, potrivit comunicatului organizației.
Reprezentantul Concordia consideră că, înainte de introducerea unor obligații suplimentare, trebuie stabilit dacă există într-adevăr o problemă care necesită intervenția legislativă și dacă nu există soluții mai puțin împovărătoare pentru companii.
Confederația solicită retragerea propunerii în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu toate părțile interesate, inclusiv cu firmele, contabilii, juriștii, avocații și reprezentanții industriei tehnologice.
Contabilii, juriștii și furnizorii de servicii digitale, printre cei care ar putea fi afectați
Criticile Concordia nu se limitează la costurile suplimentare pe care le-ar putea suporta companiile. Organizația atrage atenția că proiectul ar putea modifica și modul în care sunt desfășurate anumite activități profesionale în prezent.
Potrivit confederației, inițiativa ar putea extinde sfera activităților rezervate avocaților, afectând operațiuni realizate în prezent, în condițiile legii, de contabili, juriști angajați în companii sau alte categorii de profesioniști.
Efectele ar putea depinde de formularea exactă a prevederilor, de delimitarea activităților juridice și de modul în care acestea vor fi interpretate și aplicate.
Concordia avertizează că, în anumite condiții, contabilii și juriștii din cadrul companiilor ar putea ajunge să răspundă penal pentru activități care ar deveni interzise prin noile dispoziții. Consecințele juridice concrete depind însă de textul proiectului și de condițiile prevăzute de lege.
Organizația atrage atenția și asupra posibilității ca furnizorii de servicii digitale să fie afectați de extinderea definiției consultanței juridice.
Aplicațiile de contabilitate și instrumentele AI ar putea fi vizate
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) avertizează că formularea proiectului ar putea avea consecințe asupra dezvoltării și furnizării serviciilor digitale.
Corina Vasile, directoarea executivă a ANIS, susține că definirea consultanței juridice „indiferent de tehnologie” ar putea ridica probleme pentru aplicațiile care generează răspunsuri personalizate în funcție de datele și solicitările utilizatorilor.
În această categorie ar putea intra, în funcție de interpretarea prevederilor, platforme de resurse umane, programe de contabilitate și asistenți bazați pe inteligență artificială care oferă informații sau recomandări cu o componentă juridică.
Reprezentanta ANIS avertizează că proiectul ar putea permite oprirea unor servicii printr-o procedură de numai cinci zile și că anumite formulări utilizate de aplicații ar putea atrage consecințe penale.
Aceste riscuri reprezintă interpretarea organizației asupra formei actuale a propunerii și ar trebui evaluate în raport cu textul integral al proiectului, cu domeniul său de aplicare și cu garanțiile procedurale prevăzute.
ANIS consideră că introducerea unor restricții insuficient delimitate ar putea afecta inovarea și competitivitatea industriei software din România. Reprezentanții asociației susțin că o consultare înainte de depunerea inițiativei ar fi permis identificarea problemelor tehnice și juridice și găsirea unor soluții mai bine adaptate realităților din sector.
FICSIMM: IMM-urile au nevoie de investiții, nu de cheltuieli administrative suplimentare
O poziție similară este exprimată de Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM).
Oana Luca, vicepreședinta organizației, afirmă că întreprinderile mici și mijlocii resimt deja efectele încetinirii economice, iar o obligație suplimentară privind redactarea documentelor ar putea pune presiune pe bugetele acestora.
Potrivit reprezentantei FICSIMM, cheltuielile suplimentare asociate fiecărui act adițional, contract de muncă sau modificări la Registrul Comerțului ar putea reduce resursele disponibile pentru investiții și salarii.
Organizația critică, de asemenea, posibilitatea ca firmele de dimensiuni foarte diferite să suporte costuri similare pentru documente comparabile, indiferent de capacitatea lor financiară.
FICSIMM consideră că reprezentanții IMM-urilor ar fi trebuit consultați înainte de formularea unei inițiative care poate influența direct costurile administrative ale acestora.
Ce ar trebui clarificat înainte ca proiectul să avanseze
Reacțiile Concordia, ANIS și FICSIMM evidențiază mai multe aspecte care necesită clarificări în procesul legislativ.
În primul rând, trebuie stabilit cu precizie ce documente ar necesita obligatoriu intervenția unui avocat și dacă regula s-ar aplica tuturor contractelor sau numai anumitor categorii de acte.
În al doilea rând, este necesară delimitarea activităților care pot fi desfășurate de contabili, juriștii angajați în companii și furnizorii de servicii digitale, astfel încât noile prevederi să nu creeze incertitudine juridică.
Un alt punct important îl reprezintă costurile de conformare. O evaluare de impact ar trebui să estimeze cheltuielile pentru firmele de diferite dimensiuni, volumul documentelor afectate și eventualele efecte asupra investițiilor și productivității.
În cazul serviciilor digitale, ar trebui clarificat modul în care s-ar aplica regulile platformelor care furnizează informații generale, instrumentelor automatizate și aplicațiilor care oferă răspunsuri personalizate.
Nu în ultimul rând, orice mecanism de sancționare sau de suspendare a serviciilor ar trebui analizat din perspectiva condițiilor de aplicare, a proporționalității și a dreptului la apărare.
Acestea sunt principalele teme pe care organizațiile patronale și reprezentanții industriei IT solicită să le discute cu inițiatorii proiectului înainte de adoptarea unor obligații noi.
Concordia reprezintă peste 4.200 de companii din economia românească
Confederația Patronală Concordia reunește companii din 20 de sectoare importante ale economiei românești. Potrivit datelor prezentate de organizație, membrii săi contribuie cu aproximativ 30% la produsul intern brut al României și angajează aproape 500.000 de persoane în peste 4.200 de companii, cu capital românesc și străin.
La nivel internațional, Concordia este membră a BusinessEurope, a Organizației Internaționale a Angajatorilor (IOE) și a Business at OECD (BIAC), având și un birou permanent de reprezentare la Bruxelles.
Prin solicitarea de retragere a proiectului „Avocat obligatoriu”, confederația cere ca eventualele schimbări privind serviciile juridice și redactarea documentelor comerciale să fie precedate de consultări și de o evaluare a impactului economic.
Deocamdată, criticile organizațiilor patronale vizează forma propunerii legislative și consecințele pe care acestea estimează că le-ar putea avea. Efectele concrete asupra firmelor, profesiilor juridice și serviciilor digitale vor depinde de prevederile care vor fi dezbătute și, eventual, adoptate de Parlament.
Sursa informațiilor: comunicatul Confederației Patronale Concordia și declarațiile reprezentanților Concordia, ANIS și FICSIMM, relatate de Digi24.
