Îngrijorările fermierilor din statele vecine Ucrainei par să cântărească mai greu decât solidaritatea UE față de Kiev, în condițiile în care blocada navală din Marea Neagră riscă să agraveze o criză alimentară globală și să afecteze următoarea recoltă de cereale a Ucrainei, scrie Politico, citat de Digi24.
Apelul disperat al Kievului la Bruxelles
De trei luni, Ucraina se confruntă cu atacuri rusești asupra porturilor și navelor sale, ceea ce face tot mai dificilă exportarea milioanelor de tone de cereale aflate în țară. În acest context, ministrul Agriculturii de la Kiev, Taras Vysoțki, s-a deplasat săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a cere sprijin direct de la omologii săi europeni.
Cererea Ucrainei vizează două direcții esențiale: posibilitatea de a transporta mai multe produse agricole prin teritoriul european și obținerea unei sume de 1,1 miliarde de euro, necesară pentru a acoperi costurile tot mai mari ale transportului maritim. Oficialul ucrainean a avertizat că, fără acest sprijin, fermierii aflați deja în dificultate financiară nu vor avea resursele necesare pentru a începe semănatul din sezonul următor, ceea ce ar adânci și mai mult criza.
Polonia și România, principalele voci care refuză
Răspunsul venit din partea statelor membre a fost unul descurajator pentru Kiev. Polonia și România, două dintre țările care dispun de cea mai importantă infrastructură pentru creșterea capacității de transport și depozitare a cerealelor ucrainene, au transmis că nu mai au resurse suplimentare de oferit.
Ministrul român al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat pentru Politico că protejarea intereselor fermierilor români rămâne o prioritate. Potrivit acestuia, excesul de cereale ucrainene ajunse în România, combinat cu nivelul scăzut al apei pe Dunăre, pune deja presiune pe porturile țării, blocând astfel posibilitatea producătorilor locali de a-și vinde propriile recolte.
Poziția celor două state reflectă o tensiune mai veche între ambițiile declarate ale Uniunii Europene de a sprijini Ucraina și realitățile politice interne ale statelor membre. Fiind unul dintre marii exportatori mondiali de cereale, Ucraina este percepută ca o amenințare directă la adresa veniturilor fermierilor europeni, o categorie de alegători cu influență semnificativă în numeroase țări ale blocului comunitar. De altfel, chiar înainte de escaladarea recentă a conflictului din Marea Neagră, Polonia, Slovacia și Ungaria impuseseră deja restricții la importul de cereale ucrainene.
Jumătate din exporturi, blocate
Potrivit lui Vysoțki, în prezent mai puțin de jumătate dintre exporturile ucrainene reușesc să ajungă pe piețele externe prin rutele feroviare, rutiere și fluviale europene. Dacă blocada din Marea Neagră continuă, estimările arată că până la 35 de milioane de tone de cereale ar putea rămâne blocate pe teritoriul ucrainean doar în acest an.
Ministrul român a precizat că Bucureștiul încearcă să-și eficientizeze logistica, menționând că luna trecută România a semnat un memorandum de înțelegere cu Kievul pentru a facilita trecerea frontierelor și a stimula legăturile feroviare dintre cele două state. Totuși, oficialul a admis limitele acestor eforturi, arătând că infrastructura actuală nu poate fi extinsă rapid pentru a prelua volume suplimentare.
O poziție asemănătoare vine și de la Varșovia. Ministerul polonez al Infrastructurii a transmis, printr-un comunicat semnat de purtătoarea de cuvânt Anna Szumańska, că nu are în plan modificări care să sporească tranzitul produselor agricole provenite din Ucraina.
Bruxelles-ul promite să analizeze situația, fără angajamente concrete
Deși sprijinul concret întârzie să apară, Uniunea Europeană nu exclude complet posibilitatea unui răspuns colectiv. Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a declarat recent jurnaliștilor că problema trebuie abordată, invocând riscurile pentru securitatea alimentară globală, fără a-și asuma însă vreun angajament ferm.
Pe de altă parte, unele state membre s-au arătat dispuse să ofere mai mult sprijin. Ucraina analizează, de exemplu, posibilitatea de a folosi porturile olandeze și germane drept noi rute de export. Un purtător de cuvânt al Ministerului Agriculturii din Germania a precizat că Berlinul depune eforturi la nivel european pentru consolidarea unor rute alternative de export.
Riscul pentru recolta anului viitor
Într-un interviu, Taras Vysoțki a descris o situație tot mai dificilă pentru producătorii ucraineni: cerealele și semințele oleaginoase recoltate se acumulează fără a găsi cumpărători, iar fermierii rămân fără fondurile necesare pentru a planta semințele de iarnă pentru recolta anului viitor. Oficialul a avertizat că, dacă situația nu se schimbă până în primăvară, suprafața cultivată ar putea scădea cu până la 35-40%.
Impactul acestei crize depășește, însă, granițele Europei. Pe fondul atacurilor reciproce dintre Rusia și Ucraina în Marea Neagră, peste 17% din cerealele tranzacționate la nivel mondial ar putea fi afectate de reducerea exporturilor celor două țări, potrivit unui raport recent al Consiliului pentru Relații Externe (Council on Foreign Relations). Documentul avertizează că numărul persoanelor împinse în foamete acută din cauza actualei crize din Marea Neagră ar putea depăși numărul total al victimelor înregistrate pe front, în războiul dintre Rusia și Ucraina.
Suferința fermierilor europeni, la fel de reală
Dincolo de dificultățile Ucrainei, situația fermierilor europeni rămâne, la rândul ei, una dificilă. Aceștia se confruntă cu secetă, valuri de căldură și creșteri accentuate ale prețurilor la combustibil și îngrășăminte.
Iulia Blagu, o cultivatoare de cereale din România, a povestit cum privește neputincioasă câmpurile nerecoltate, recoltele rămânând, practic, la mila vremii, din cauza imposibilității de a fi depozitate sau transportate. Ea a atras atenția și asupra fluxului constant de cereale ucrainene care ajung pe piața românească, punând sub semnul întrebării capacitatea fermierilor locali de a mai face față concurenței.
