O selecție de obiecte din argint care au aparținut generalului Mihai Caraman, o figură marcantă a spionajului românesc, va fi scoasă la licitație de către Casa Artmark. Evenimentul, care se va desfășura exclusiv online pe 3 iulie, începând cu ora 12:00, marchează a doua licitație dedicată colecției sale. Prima licitație, desfășurată în octombrie 2025, a inclus 99 de măști africane, vândute pentru suma totală de 36.100 de euro.
Istoria unui spion legendar și colecția sa
Generalul Mihai Caraman, fost director al Serviciului de Informații Externe între 1990 și 1992, a fost o personalitate recunoscută la nivel național și internațional pentru activitatea sa în spionajul românesc. A murit în 2024, lăsând în urmă o carieră impresionantă, marcată de conducerea uneia dintre cele mai spectaculoase rețele de spionaj împotriva NATO, operând de la Paris sub acoperirea Ambasadei României. Perioada sa ca șef al rezidenței de spionaj a României la Paris, între 1958 și 1968, a fost crucială pentru organizarea „rețelei Caraman”, prin care au fost sustrase documente importante de la cartierul general al NATO, afectând semnificativ activitatea Alianței.
Mihai Caraman a rămas în istoria serviciilor secrete ca spionul care, prin intermediul rețelei sale, a reușit să obțină sute de informații ultrasecrete din cadrul NATO timp de 11 ani, pe care le-a furnizat ulterior serviciilor secrete ale URSS. Istoricul Florian Banu, autorul cărții „Mihai Caraman – un spion român în Războiul Rece”, a oferit detalii despre cariera generalului și despre colecția sa de argintărie.
Colecția scoasă la licitație de Artmark cuprinde halbe și carafe de argint, realizate între secolele al XVIII-lea și al XX-lea, reflectând aproape două secole de tradiție în orfevrăria europeană. Aceste obiecte, preponderent din spațiul germanic, dar și din alte regiuni ale Europei Centrale, nu erau doar recipiente, ci și simboluri ale statutului social, ale vieții de breaslă și ale ceremonialului public.
Printre piesele deosebite din colecția generalului se numără o halbă din argint decorată cu o scenă de luptă (estimată la peste 6.000 de euro), o carafă Art Nouveau cu simboluri mitologice (de la 5.000 de euro), celebra halbă „Crucem vide et festina” (de la 2.200 de euro), o carafă rară datată aproximativ 1736 (de la 1.800 de euro) și o pereche de carafe în manieră Art Nouveau (de la 1.300 de euro).
De asemenea, un serviciu Neo-Rococo din argint, realizat în anii 1930 de George Fouquet-Lapar, cântărind peste 5,5 kilograme și format din recipient pentru apă, cafetieră, ceainic, letieră și zaharniță, are un preț de pornire de 10.000 de euro. Georges Fouquet-Lapar a fost un renumit argintar parizian activ la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
Cel mai accesibil obiect din licitație este o „Stirrup Cup”, o cupă din argint cu motive cinegetice, realizată în 1840 la Viena, având un preț de pornire de 450 de euro.
Istoricul Florian Banu a relatat un episod crucial din cariera generalului Caraman: recrutarea lui Francis André Élie Roussilhe, șeful Biroului de documente secrete de la sediul NATO din Paris. Caraman a reușit să câștige încrederea acestuia printr-o abordare îndrăzneață, contactându-l la domiciliu sub un pretext fals și apoi propunându-i o întâlnire chiar la sediul NATO. Acest gest, combinat cu norocul intervenției lui Roussilhe însuși pentru a facilita accesul, a fost decisiv pentru integrarea sa în rețeaua de spionaj.
Generalul Caraman a subliniat că documentele obținute din NATO nu au fost furnizate direct sovieticilor de către el, ci evaluate și selectate la București de conducerea Ministerului Afacerilor Interne, o parte fiind trimise la Moscova conform protocoalelor de colaborare. Aceste acțiuni au avut loc într-un context istoric marcat de tensiuni internaționale și de teama unui nou război, mulți cetățeni din Occident fiind dispuși să acționeze pentru menținerea păcii.
Agenții recrutați de Caraman, precum Robert Van de Wielhe și Francis Roussilhe, au motivat acțiunile lor prin convingerea că NATO reprezenta un obstacol în calea păcii sau prin dorința de a contribui la stabilitatea internațională, nu neapărat din motive financiare. Istoricul Florian Banu îl descrie pe Mihai Caraman ca un maestru al informațiilor și un aristocrat al muncii de informații, capabil să identifice și să manipuleze punctele slabe ale persoanelor vizate, folosindu-se de farmecul personal și de o psihologie fină.
Recrutarea lui Robert Van de Wielhe, un documentarist cu acces la informații clasificate „cosmic top secret”, a fost considerată un pas esențial pentru succesul rețelei. Arta a jucat un rol important în viața generalului Caraman, oferindu-i echilibru și compensând stresul activității sale secrete. Pasiunea sa pentru artă, cultivată încă din tinerețe și rafinată în Paris, a devenit o constantă în viața sa, alături de munca de informații.
Sursa: libertatea.ro
