Salariul minim din 2027: IMM-urile avertizează asupra scăderii profiturilor

România riscă să intre în 2027 cu o problemă economică tot mai dificilă: angajații au nevoie de salarii mai mari pentru a face față inflației, facturilor, ratelor bancare și cheltuielilor zilnice, în timp ce firmele se confruntă cu o creștere constantă a costurilor și cu presiuni tot mai mari asupra profiturilor.

O simulare realizată de IMM România privind majorarea salariului minim brut de la 1 ianuarie 2027 arată că profitul mediu al firmelor analizate ar putea scădea cu aproximativ 12-18%, în funcție de scenariul de creștere salarială și de evoluția prețurilor la energie și combustibili.

Cele mai expuse sunt întreprinderile mici, care reprezintă o parte importantă a economiei românești. Aproape 84% dintre firmele analizate au o cifră de afaceri sub un milion de lei.

Pentru aceste societăți, chiar și o creștere relativ modestă a cheltuielilor salariale poate afecta serios bugetul și capacitatea de a susține investițiile sau de a crea noi locuri de muncă.

Cât ajunge la angajat dintr-o majorare a salariului minim

Datele prezentate de IMM România evidențiază diferența dintre costul suportat de angajator și suma care ajunge efectiv în buzunarul salariatului.

În prezent, la un salariu minim brut de 4.325 de lei, costul total estimat pentru angajator este de 4.418 lei, în timp ce angajatul primește aproximativ 2.699 de lei net.

În scenariul unei majorări cu 300 de lei, salariul brut ar ajunge la 4.625 de lei. Cu toate acestea, venitul net al angajatului ar crește cu aproximativ 100 de lei.

Costul suplimentar suportat de angajator ar fi de 311 lei, dintre care aproximativ 212 lei ar reprezenta taxe și contribuții suplimentare. Potrivit calculelor prezentate, aproximativ 68% din efortul financiar suplimentar ar ajunge astfel la bugetul statului.

Această diferență ridică o problemă importantă pentru politica fiscală: cum poate fi majorat venitul disponibil al angajaților fără ca întreaga presiune financiară să fie transferată asupra companiilor?

Salariații își plătesc facturile, ratele și cumpărăturile din venitul net, nu din salariul brut. De aceea, o majorare salarială trebuie analizată și prin prisma banilor care ajung efectiv în bugetele familiilor.

Profiturile firmelor mici ar putea scădea cu până la 18%

IMM România avertizează că o eventuală majorare a salariului minim, suprapusă peste scumpirea energiei, gazelor și combustibililor, ar putea reduce semnificativ profitabilitatea companiilor.

În cazul societăților cu o cifră de afaceri sub un milion de lei, simularea indică o scădere a profitului brut mediu de la 28.818 lei în 2025 la:

  • 24.609 lei în scenariul majorării salariului minim cu 300 de lei;
  • 23.539 lei în scenariul majorării cu 500 de lei.

Diminuările estimate sunt de 14,6%, respectiv 18,3%.

Pentru o firmă mică, aceste procente pot face diferența dintre un an profitabil și unul în care activitatea devine dificil de susținut. Banii care dispar din profit nu mai pot fi folosiți pentru achiziția de echipamente, modernizare, dezvoltarea afacerii, constituirea unor rezerve financiare sau angajarea de personal.

În plus, companiile cu profituri reduse întâmpină dificultăți mai mari atunci când încearcă să obțină finanțare. Creditele pentru capital de lucru, investițiile sau achiziția de stocuri devin mai greu de susținut atunci când marjele de profit se reduc.

Într-un asemenea context, unele firme ar putea amâna angajările și investițiile, ar putea majora prețurile sau, în situațiile cele mai dificile, ar putea ajunge să reducă numărul de salariați.

Propunere: salarii de până la 5.000 de lei brut fără taxe suplimentare pentru majorare

O alternativă propusă în materialul transmis de reprezentantul mediului de afaceri este introducerea unui mecanism prin care angajatorii să poată majora voluntar salariul brut de la 4.325 la 5.000 de lei, fără taxe și contribuții suplimentare pentru diferența de 675 de lei.

Ideea ar putea fi aplicată printr-o facilitate fiscală temporară, cu reguli clare și măsuri de prevenire a abuzurilor.

Nu ar fi vorba despre obligarea tuturor firmelor să plătească un salariu brut de 5.000 de lei, ci despre oferirea posibilității ca angajatorii care își permit să își remunereze mai bine angajații fără ca diferența acordată să fie împovărată suplimentar de fiscalitate.

O asemenea abordare ar face diferența între o majorare impusă administrativ și una voluntară, susținută de situația economică a fiecărei companii.

Firmele care au rezultate bune ar putea oferi salarii mai mari, în timp ce societățile aflate într-o situație financiară dificilă nu ar fi obligate să suporte costuri pe care nu le pot susține.

Tichetele de masă ar putea crește cu 10 lei pe zi

O altă propunere vizează majorarea valorii tichetelor de masă cu 10 lei pentru fiecare zi lucrată.

La o lună cu 20 de zile lucrătoare, măsura ar însemna un beneficiu suplimentar de 200 de lei pentru fiecare angajat.

În cazul unei familii în care ambii adulți lucrează, suma ar ajunge la aproximativ 400 de lei lunar.

Potrivit calculelor prezentate în propunere, bugetul unei asemenea familii ar putea beneficia de o creștere de la aproximativ 1.800 la 2.200 de lei lunar prin această componentă, în ipoteza unei luni cu 20 de zile lucrătoare.

Tichetele de masă nu pot rezolva toate problemele financiare ale unei familii, însă pot contribui la acoperirea cheltuielilor pentru alimente și pot elibera o parte din veniturile disponibile pentru plata utilităților, ratelor sau altor obligații.

O astfel de măsură ar putea fi utilă în special pentru angajații din comerț, servicii, producție și transporturi, domenii în care salariul minim reprezintă o componentă importantă a veniturilor.

Pentru ca beneficiul să fie unul real, trebuie analizat și regimul fiscal aplicabil tichetelor de masă, astfel încât majorarea valorii lor să se reflecte efectiv în puterea de cumpărare a angajaților.

IMM România cere înghețarea salariului minim și reducerea fiscalității

Poziția IMM România este că actualul context economic nu permite ignorarea dificultăților cu care se confruntă companiile.

Organizația solicită înghețarea salariului minim brut, invocând creșterea costurilor cu energia, gazele și combustibilii, presiunea fiscală, reducerea consumului și numărul tot mai mare de insolvențe.

De asemenea, IMM România susține reducerea cu cinci puncte procentuale a impozitului pe salarii. Potrivit organizației, această măsură este sprijinită de 84,7% dintre antreprenorii chestionați în sondajele sale.

Discuția despre salariul minim nu ar trebui să se transforme într-o alegere între angajați și angajatori. O economie sănătoasă are nevoie de companii stabile, capabile să investească și să creeze locuri de muncă, dar și de salariați care să aibă venituri suficiente pentru un trai decent.

În acest context, statul este chemat să analizeze inclusiv propriile cheltuieli, să reducă risipa bugetară și să evite transferarea permanentă a presiunii financiare asupra mediului privat.

Costurile mai mari pot afecta și consumul populației

Problema salariului minim are efecte care depășesc relația dintre angajator și angajat. Atunci când veniturile nete nu țin pasul cu prețurile, familiile ajung să își consume economiile, să amâne plata unor obligații sau să apeleze la credite pentru cheltuielile curente.

În același timp, companiile care înregistrează profituri tot mai mici au mai puține resurse pentru dezvoltare și întâmpină dificultăți în accesarea finanțării.

Se poate forma astfel un cerc economic dificil: costuri mai mari pentru firme, profituri mai mici, investiții amânate, angajări reduse și un consum tot mai slab.

România are nevoie de o economie în care populația să își poată plăti ratele, să economisească și să poată accesa finanțare pentru investiții sau nevoi reale, fără să fie obligată să recurgă la împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor lunare.

Puterea de cumpărare nu poate fi îmbunătățită doar prin creșterea salariului brut. Contează venitul net, prețurile produselor și serviciilor, dar și stabilitatea locurilor de muncă.

Ce soluții sunt propuse pentru 2027

Propunerile prezentate urmăresc o schimbare de abordare în politica salarială și fiscală. Printre măsurile care ar putea fi analizate se numără:

  • posibilitatea majorării voluntare a salariului brut până la 5.000 de lei, fără taxe și contribuții suplimentare pentru diferența acordată;
  • majorarea tichetelor de masă cu 10 lei pentru fiecare zi lucrată;
  • reducerea cu cinci puncte procentuale a impozitului pe salarii;
  • menținerea unei politici salariale care să țină cont de capacitatea reală a firmelor de a suporta costuri suplimentare.

Aceste propuneri ar urma să ofere mai multă flexibilitate angajatorilor și să permită creșterea veniturilor angajaților fără o presiune fiscală suplimentară la fiecare majorare.

Reprezentantul mediului de afaceri: „Avem nevoie de mai mulți bani în buzunarele familiilor”

Reprezentantul mediului de afaceri care susține aceste propuneri consideră că România are nevoie de o schimbare fundamentală în modul în care este abordată problema salariilor.

„Nu putem construi o economie sănătoasă punând permanent presiune pe angajator și așteptând ca acesta să suporte singur toate majorările de costuri.

Eu aș merge pe o soluție mult mai flexibilă: să îi permitem angajatorului să crească voluntar salariul de la 4.325 la 5.000 de lei, fără impozite și contribuții suplimentare pentru diferența acordată. Cine poate să plătească mai mult să o facă, cine nu poate să nu fie împins în insolvență.

În paralel, aș majora tichetele de masă cu 10 lei pe zi. Pentru o familie cu doi angajați, vorbim despre aproximativ 400 de lei în plus în fiecare lună. Sunt bani care ajung direct la oameni și care pot face diferența în bugetul unei familii.

Nu trebuie să uităm că avem milioane de oameni care plătesc rate la bănci, au credite, chirii, copii și facturi. Pentru acești oameni contează venitul disponibil, nu salariul brut dintr-un tabel.

Statul trebuie să înțeleagă că nu poți avea simultan firme sufocate de taxe și angajați nemulțumiți de venituri. Trebuie să găsim echilibrul. Mai puțină fiscalitate pe muncă, mai multă libertate pentru antreprenori și mai mulți bani care ajung efectiv în buzunarele familiilor.

Prosperitatea nu se obține prin ordonanțe și majorări impuse, ci printr-o economie în care și angajatorul, și angajatul au motive să meargă mai departe.” — Director BaniPeCard.ro

Salarii mai mari, firme stabile și taxe mai mici

Dezbaterea privind salariul minim din 2027 readuce în prim-plan una dintre cele mai importante probleme ale economiei românești: cum pot crește veniturile populației fără ca firmele să fie împovărate cu cheltuieli pe care nu le pot susține?

O majorare salarială trebuie să se simtă în bugetul angajatului, nu doar în statisticile privind salariul brut. În același timp, companiile au nevoie de suficient capital pentru a investi, a angaja și a-și menține activitatea.

Propunerile prezentate de mediul de afaceri pun accent pe reducerea fiscalității muncii, flexibilitate pentru angajatori și beneficii concrete pentru salariați. Rămâne ca autoritățile să analizeze aceste variante și să găsească un echilibru între protejarea puterii de cumpărare și menținerea competitivității firmelor românești.