O afacere ilegală de management al suferinței, orchestrată de familia Pașca, a operat nestingherită timp de două decenii în județul Bihor. Investigația DIICOT dezvăluie nu doar fapte șocante, ci și o complicitate instituțională majoră, în ciuda afirmațiilor publice ale premierului demis Ilie Bolojan, care susține că nu a avut cunoștință despre aceste centre. Realitatea din teren contrazice aceste declarații, arătând cum rețeaua a fost alimentată ani la rând chiar de instituții ale statului, ale căror conduceri au refuzat să intervină.
Complicitate instituțională majoră în rețeaua din Bihor
Ancheta procurorilor DIICOT subliniază că activitatea ilegală desfășurată de Viorel Pașca nu ar fi fost posibilă fără o pasivitate sistemică din partea autorităților locale și județene. Deși Ilie Bolojan, fost președinte al Consiliului Județean Bihor, a declarat că a aflat despre abuzuri din presă, probele indică o rețea de oficiali din sfera sa de influență politică și administrativă care dețineau pârghiile legale pentru a interveni. Viorel Pașca, liderul structurii clandestine, este acuzat de trafic de persoane și exploatarea persoanelor vulnerabile. Estimările anchetatorilor indică aproximativ 400 de decese în centrele sale ilegale de-a lungul anilor. Perchezițiile au scos la iveală dovezi clare de exploatare financiară: 217 carduri bancare, 19 carduri sociale și sume considerabile de bani cash.
Responsabilitatea la nivel județean se extinde de la Prefectură la DGASPC, legăturile administrative și politice ducând direct către conducerea județului în perioada 2020-2024, interval ce coincide cu funcționarea afacerii familiei Pașca. Dumitru Țiplea, prefect al județului Bihor între 2019 și 2024, coordona serviciile deconcentrate și avea autoritatea de a dispune controale și măsuri de închidere, fiind cunoscut ca finul lui Ilie Bolojan. Călin Puia, director executiv al DGASPC Bihor, a fost reinstalat în funcție de Ilie Bolojan, deși instituția sa avea obligația de a monitoriza persoanele vulnerabile și de a sesiza centrele fără licență. Arina Moș, fostă șefă a Direcției de Asistență Socială Oradea și colaboratoare apropiată a lui Bolojan, nu a emis sesizări oficiale privind transferurile de pacienți către rețeaua Pașca.
Chiar și la nivel local, în comunele unde funcționau cele 17 clădiri clandestine, semnalele de alarmă au fost ignorate. Primarul comunei Tinca, Vlad Mihai Popa, nu a raportat anomaliile legate de numărul mare de bolnavi aduși în comunitate. Similar, Sandu Săsărman, primarul comunei Holod, a preferat să nu intervină în ciuda prezenței unui imobil supraaglomerat cu pacienți vulnerabili. Acești lideri locali și județeni fac parte din aceeași structură politică condusă de Ilie Bolojan, demonstrând că gruparea Pașca nu a acționat izolat, ci a beneficiat de o ignorare deliberată din partea celor responsabili cu protecția vieții oamenilor fără apărare.
Dosarul azilelor groazei a dus la propunerea procurorilor DIICOT pentru arestare preventivă a lui Viorel Pașca, soția și cei trei fii ai săi. Această situație subliniază eșecul sistematic al autorităților în protejarea celor mai vulnerabili membri ai societății, permițând funcționarea pe termen lung a unor structuri ilegale care au exploatat suferința umană în scopuri financiare. Investigația continuă să dezvăluie amploarea complicității și pasivității instituționale, ridicând întrebări serioase despre responsabilitatea celor aflați în poziții de putere în județul Bihor.
Sursa: realitatea.net
