Avocatul Răzvan Doseanu, apărătorul lui Viorel Pașca, a oferit primele declarații oficiale în cazul centrelor neautorizate pentru persoane vulnerabile din județul Bihor, unde procurorii investighează acuzații de trafic de persoane și peste 200 de acte materiale. În timp ce anchetatorii vorbesc despre infracțiuni grave, apărarea susține că activitatea desfășurată în aceste centre a avut un caracter pur umanitar, având ca scop ajutorarea persoanelor vulnerabile respinse de autoritățile statului.
Apărarea invocă epuizarea clienților și bunăvoința beneficiarilor
Potrivit avocatului Doseanu, dosarul vizează în principal familia Pașca, deși alți complici sunt cercetați doar sub control judiciar. El a subliniat că clienții săi sunt epuizați, având în vedere procedurile care au început devreme dimineața la Oradea și s-au continuat cu transportul la București, durând peste 30 de ore. Din acest motiv, membrii familiei Pașca au refuzat să dea declarații în prima fază, invocând dreptul la tăcere. Avocatul a menționat că a discutat individual cu fiecare client, inclusiv cu domnul Viorel Pașca, pentru a înțelege situația și a pregăti apărarea.
Avocatul Răzvan Doseanu a respins acuzațiile conform cărora bătrânii și persoanele cu afecțiuni psihice din centre ar fi fost deposedate de pensii și indemnizații. El a declarat că Viorel Pașca deține dovezi scrise pentru fiecare sumă de bani încasată, acestea fiind destinate întreținerii asistaților. Conform avocatului, sumele achitate de beneficiari sau de familiile acestora au fost făcute de bunăvoie, existând semnături justificative pentru fiecare tranzacție. Această poziție contrazice direct acuzațiile procurorilor privind deposedarea victimelor de veniturile lor.
Referitor la cele 210 acte materiale de trafic de persoane, avocatul a precizat că acestea vizează, în principal, persoane cu probleme psihice. Deși nu a putut evalua personal discernământul acestora, Doseanu a afirmat că persoanele respective nu au fost izolate sau sechestrate în vreun fel în cadrul centrelor coordonate de Viorel Pașca. Apărarea încearcă astfel să demonteze ideea de trafic și exploatare, prezentând situația ca pe una de îngrijire și asistență.
Linia de apărare a familiei Pașca se bazează pe ideea că rețeaua de centre din Bihor a preluat cazuri sociale grave pe care spitalele și direcțiile de asistență socială ale statului le-au respins. Avocatul a subliniat că acțiunea a fost una voluntară și caritabilă, menită să ofere un adăpost și îngrijire persoanelor care altfel ar fi fost abandonate. Poziția fermă a familiei Pașca este că acești oameni ar fi ajuns să moară pe drumuri dacă nu ar fi fost primiți în centrele domnului Pașca, evidențiind astfel un presupus eșec al statului în a oferi protecție socială.
Avocatul a subliniat că, în condițiile în care autoritățile statului român au respins aceste persoane, domnul Pașca a intervenit pentru a le salva de la o soartă incertă. Această perspectivă pune accentul pe rolul umanitar al centrelor, prezentându-le ca pe o alternativă necesară în fața lipsei de acțiune din partea instituțiilor statului. Astfel, apărarea încearcă să reorienteze percepția publică și judiciară asupra cazului, de la o infracțiune la o inițiativă socială cu intenții bune, chiar dacă neautorizată.
În ciuda acuzațiilor grave, avocatul Doseanu a insistat asupra faptului că întreaga activitate a fost una de bunăvoie și caritate. El a prezentat existența semnăturilor și a dovezilor scrise ca argument principal în combaterea acuzațiilor de deposedare. Această strategie a apărării vizează construirea unei imagini pozitive pentru Viorel Pașca și familia sa, prezentându-i ca pe niște salvatori ai celor marginalizați de sistemul social românesc, chiar dacă au operat în afara cadrului legal.
Prin urmare, avocatul Răzvan Doseanu a încercat să demonteze acuzațiile de trafic de persoane și deposedare, argumentând că activitatea centrelor a fost una caritabilă și voluntară. El a pus accentul pe faptul că beneficiarii au fost ajutați în condițiile în care statul nu le-a oferit sprijin, iar sumele de bani încasate au fost folosite pentru întreținerea acestora, cu acordul și semnătura lor. Această abordare sugerează o luptă juridică pentru recontextualizarea faptelor și pentru a demonstra intențiile bune din spatele operațiunilor centrelor.
Sursa: realitatea.net
Actualizare: Viorel Pașca, suspect în dosarul DIICOT privind exploatarea persoanelor vulnerabile din Bihor
