Case de până la 150 mp, fără autorizație de construire. Ce prevede noul Cod al Urbanismului

Noul Cod al Urbanismului, aflat în prezent în dezbatere în Camera Deputaților, propune o schimbare majoră în domeniul construcțiilor din România. Potrivit proiectului, locuințele cu o suprafață de până la 150 de metri pătrați ar putea fi construite fără obținerea unei autorizații de construire, fiind suficientă transmiterea unei simple notificări către primărie.

Măsură menită să reducă birocrația și să stimuleze investițiile

Inițiativa, susținută de ministrul dezvoltării Cseke Attila, are ca scop reducerea birocrației și stimularea investițiilor, în special în mediul rural, unde procesul de autorizare a construcțiilor este adesea lent și complicat. În prezent, obținerea unei autorizații de construire în România durează în medie aproximativ opt luni, adică peste 260 de zile, potrivit datelor furnizate de Banca Mondială. Această perioadă este aproape dublă față de media Uniunii Europene, care este de 150 de zile.

În zonele rurale, unde lipsa specialiștilor și procedurile administrative greoaie întârzie procesul, durata poate depăși chiar un an. Conform noii propuneri, pentru locuințele parter, fără etaje și destinate uzului personal, proprietarii vor trimite o notificare către primărie, iar dacă în termen de 15 zile nu primesc un răspuns, pot începe lucrările legal.

De asemenea, pentru anexele gospodărești mici – precum garajele, bucătăriile de vară, terasele acoperite sau magaziile cu o suprafață de sub 20 mp – va fi necesar doar un proiect tehnic simplificat, fără alte aprobări suplimentare.

Modele europene care inspiră România

Măsura se inspiră din modele deja implementate în alte state europene, precum Polonia, Croația și Estonia, unde procedura bazată pe notificare înlocuiește autorizația clasică de construire. În aceste țări, succesul sistemului este datorat platformelor digitale moderne, registrelor electronice și sistemelor eficiente de inspecție rapidă.

În România însă, implementarea unui asemenea sistem ridică întrebări. Numeroase primării, în special din mediul rural, nu dispun de arhitecți angajați sau de personal de specialitate în urbanism. Fără o infrastructură administrativă digitalizată și fără un mecanism de control eficient, există riscul apariției unui val de construcții ilegale, nesigure sau amplasate necorespunzător.

Avertismente din partea specialiștilor

Ordinul Arhitecților din România a transmis un avertisment public privind pericolele pe care le-ar putea aduce această modificare. Eliminarea autorizației de construire ar putea duce la scăderea calității construcțiilor, la apariția unor imobile nesigure și la dezvoltări necontrolate.

Inspectoratul de Stat în Construcții atrage la rândul său atenția că simplificarea excesivă a procedurilor poate genera probleme grave pe termen lung. Conform statisticilor instituției, peste 30% dintre construcțiile verificate în mediul rural în ultimii ani prezentau nereguli majore – de la fundații instabile până la lipsa rețelelor de apă, canalizare sau energie electrică.

Sprijin și critici din mediul public și economic

Susținătorii proiectului afirmă că măsura ar putea aduce beneficii semnificative familiilor din mediul rural, care se confruntă cu birocrație și costuri administrative ridicate. Pentru mulți români, mai ales cei din satele izolate, procesul actual de autorizare este un obstacol real în calea dezvoltării.

Ministrul Cseke Attila afirmă că noul sistem de notificare va fi completat de un mecanism de control ulterior, prin care autoritățile locale vor putea verifica respectarea normelor tehnice după începerea lucrărilor.

În același timp, unele voci din mediul juridic și urbanistic cer introducerea de sancțiuni clare pentru nerespectarea normelor de siguranță, chiar și în cazul construcțiilor bazate pe notificare.

Deși intenția declarată a proiectului este reducerea birocrației, specialiștii avertizează că România nu este încă pregătită administrativ pentru o asemenea schimbare. Lipsa digitalizării, absența specialiștilor și controlul slab al calității lucrărilor ar putea transforma această măsură într-o sursă de probleme pe termen lung.

În mediul rural, unde terenurile nu sunt întotdeauna cadastrate corect, iar documentațiile urbanistice lipsesc, simplificarea excesivă a procesului de construire ar putea genera conflicte de proprietate, construcții amplasate ilegal și riscuri de siguranță.

Echilibru între libertate și siguranță

În ciuda criticilor, o parte a mediului de afaceri consideră că proiectul reprezintă un pas important în debirocratizarea construcțiilor. Antreprenorii susțin că, dacă va fi implementat corect, ar putea duce la reducerea costurilor și la creșterea investițiilor în domeniu.

Noul Cod al Urbanismului se află în prezent în analiza Camerei Deputaților. După adoptare, acesta va intra în vigoare etapizat, iar autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între libertatea de construire și garanția siguranței publice.