Inteligența artificială (AI) a devenit una dintre tehnologiile cele mai discutate și implementate la nivel global, iar în România, subiectul implicării instituțiilor în coordonarea și utilizarea acestei tehnologii capătă o importanță tot mai mare. Dar cine, mai exact, se ocupă cu coordonarea și reglementarea AI-ului în România? Este vorba de Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE) sau Ministerul Digitalizării? În acest articol, vom explora aceste întrebări, precum și sursele de informații pe care le folosește AI-ul în România.
1. Care este rolul Ministerului Digitalizării?
Într-o eră a digitalizării rapide, Ministerul Digitalizării din România joacă un rol esențial în promovarea și implementarea tehnologiilor avansate, inclusiv inteligența artificială. Ministerul Digitalizării este responsabil cu strategia națională de digitalizare, coordonarea și implementarea proiectelor care vizează transformarea digitală a administrației publice și a serviciilor de stat.
Citește și: TikTok interzis în SUA: Decizie istorică a Curții Supreme, milioane de utilizatori afectați
În cadrul acestui minister, se dezvoltă politici și reglementări care pot include aspecte legate de AI, cum ar fi protecția datelor personale, standarde de utilizare și etica în utilizarea tehnologiilor avansate. De asemenea, Ministerul Digitalizării poate coordona inițiativele guvernamentale de digitalizare care implică utilizarea AI-ului, inclusiv automatizarea serviciilor publice sau îmbunătățirea interacțiunii cetățeanului cu administrația publică.
Ministerul Digitalizării are, de asemenea, rolul de a crea o infrastructură digitală robustă și de a facilita dezvoltarea de noi tehnologii care pot fi utilizate pentru a sprijini diverse sectoare ale economiei și administrației publice. Astfel, acest minister ar putea fi văzut ca o autoritate principală în coordonarea digitalizării la nivel național, inclusiv în domeniul AI.
Citește și: Seriale noi în 2025: O privire detaliată asupra celor mai așteptate producții
2. SRI și utilizarea inteligenței artificiale
Serviciul Român de Informații (SRI) este instituția care se ocupă cu protecția securității naționale, iar în acest context, utilizarea inteligenței artificiale poate fi folosită pentru a monitoriza riscurile cibernetice și pentru a proteja infrastructurile critice ale României.
SRI ar putea utiliza tehnologii de AI pentru analizarea și prevenirea atacurilor cibernetice, pentru monitorizarea comportamentului pe internet și identificarea unor comportamente suspecte, cum ar fi activități de spionaj sau acte de terorism. AI-ul poate ajuta, de asemenea, la procesarea rapidă a unor cantități mari de date pentru a identifica amenințări și pentru a furniza informații în timp real. De exemplu, SRI ar putea utiliza algoritmi AI pentru a analiza volumul de informații provenite din surse deschise (OSINT – Open Source Intelligence), rețele sociale sau chiar baze de date guvernamentale.
Citește și: Cele mai Căutate Sfaturi pentru a Crește Traficul Online
În plus, SRI ar putea implementa soluții de AI în cadrul agențiilor de securitate națională pentru a eficientiza procesul de colectare și analiză a datelor, astfel încât să poată reacționa rapid la potențiale amenințări. În acest context, AI poate fi folosit pentru a spori eficiența și precizia acestor analize, având în vedere cantitatea imensă de date pe care agențiile de securitate trebuie să le gestioneze.
Totuși, nu trebuie neglijat faptul că SRI operează sub strictă reglementare și supraveghere parlamentară, iar activitățile sale de colectare și utilizare a datelor trebuie să respecte legislația națională și internațională privind protecția datelor personale.
3. SIE și rolul său în coordonarea AI-ului
Serviciul de Informații Externe (SIE) are rolul de a proteja securitatea națională prin obținerea și procesarea de informații externe. AI-ul poate fi utilizat de SIE pentru a analiza datele și informațiile provenite din surse externe, cum ar fi alte state, organizații internaționale, rețele de spionaj și surse deschise. În acest sens, AI ar putea ajuta SIE să colecteze și să analizeze rapid informații relevante pentru siguranța națională, precum și să identifice amenințări externe.
De exemplu, SIE ar putea folosi inteligența artificială pentru a analiza fluxuri de date și informații provenite dintr-o multitudine de surse externe, inclusiv comunicări diplomatice, rapoarte economice sau chiar rețele sociale. AI ar putea ajuta la detectarea de patternuri și conexiuni între diferite evenimente sau entități externe, astfel încât agenția să poată anticipa riscurile și amenințările care ar putea afecta România.
Cu toate acestea, din nou, este important de menționat că SIE operează în cadrul unei reglementări stricte, iar utilizarea AI-ului în colectarea și analiza datelor trebuie să fie conformă cu legislația internațională și cu regulile stabilite în cadrul organizațiilor internaționale de securitate.
4. Sursele de informații pe care AI le folosește
În ceea ce privește sursele de informații accesibile pentru AI în România, este important să înțelegem că datele utilizate de tehnologiile de inteligență artificială pot proveni din mai multe surse. Acestea pot include:
- Baze de date publice și guvernamentale: AI-ul poate accesa informații din baze de date oficiale, cum ar fi registrele naționale de evidență a populației, datele fiscale, statistici guvernamentale sau rapoarte publice. Aceste surse sunt esențiale în analizarea comportamentului cetățenilor sau în procesarea informațiilor despre servicii publice.
- Surse deschise (OSINT): Rețelele sociale și site-urile web publice reprezintă surse importante de informații pentru AI. Datele colectate din aceste surse pot fi analizate pentru a identifica trenduri, comportamente și evenimente relevante din punct de vedere social, politic sau economic.
- Baze de date private: În funcție de implementările specifice ale AI-ului, anumite organizații sau instituții pot accesa baze de date private pentru a furniza informații adiționale. De exemplu, companiile private pot colecta și utiliza datele utilizatorilor pentru a crea modele predictive care sunt apoi folosite pentru analize de marketing sau securitate.
- Sisteme de monitorizare internă: Agențiile guvernamentale sau instituțiile de securitate pot utiliza AI pentru a procesa date colectate din diverse sisteme de monitorizare internă, cum ar fi camerele de supraveghere, sistemele de urmărire a comunicațiilor sau de analiză a traficului de internet.
5. De unde și de la cine AI are informații?
În mod evident, AI-ul nu generează informații de la sine. El procesează datele provenite din diverse surse, iar acestea sunt de obicei colectate de agențiile guvernamentale, organizațiile internaționale sau agențiile de securitate. AI poate obține informații direct de la:
- Guvernul român: Datele guvernamentale sunt, în multe cazuri, surse esențiale de informație pentru AI. Baze de date cu informații despre cetățeni, statistici economice, educație sau sănătate sunt folosite de către AI pentru analize detaliate.
- Rețelele internaționale: De asemenea, în funcție de context, AI poate accesa și surse internaționale, cum ar fi informațiile provenite din rețelele internaționale de informații sau organizațiile de securitate globală, cum ar fi Interpol.
- Companii private: AI-ul poate utiliza și datele colectate de companiile private, în special în contextul analizelor de marketing sau al implementării unor soluții personalizate pentru utilizatori.
În concluzie, coordonarea și reglementarea utilizării inteligenței artificiale în România implică multiple instituții și agenții, fiecare având roluri distincte, în funcție de scopurile și responsabilitățile pe care le au. De la Ministerul Digitalizării care promovează digitalizarea, până la SRI și SIE care folosesc AI pentru securitatea națională, sursele de informații pentru AI sunt variate și complexe, iar tehnologiile avansate sunt reglementate de legi naționale și internaționale care garantează confidențialitatea și protecția datelor.
