Generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), va efectua marți o vizită crucială în România, alături de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. Deplasarea vine într-un context regional tensionat și pe fondul îngrijorărilor legate de retragerea trupelor americane din Europa.
Vizita de lucru programată pentru marți, 20 ianuarie, include două obiective strategice majore: Centrul Național de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu și Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est (HQ MNC-SE) din Sibiu.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, prezența celor doi lideri militari de vârf subliniază „angajamentul ferm al României și al NATO pentru consolidarea securității regionale și pentru întărirea posturii de descurajare și apărare pe flancul sud-estic al Alianței”.
Declarații de presă și sesiune de întrebări la Sibiu
La sediul HQ MNC-SE din Sibiu, generalul Gheorghiță Vlad și generalul Alexus G. Grynkewich vor susține declarații de presă, urmate de o sesiune de întrebări și răspunsuri. Acest moment public este așteptat cu interes major, în contextul dezbaterilor privind viitorul prezenței militare americane în Europa.
Grynkewich respinge temerile legate de retragerea trupelor americane
Potrivit digi24.ro luna trecută, generalul american Alexus Grynkewich a făcut declarații menite să liniștească aliații europeni, susținând că reducerea numărului de soldați americani din Europa nu va afecta apărarea continentului, relatează POLITICO.
„Am încredere în capacitățile” Europei și Canadei, a declarat generalul american cu patru stele la comandamentul operațional militar al NATO din sudul Belgiei. „Suntem pregătiți astăzi să facem față oricărei crize sau situații de urgență”, a adăugat comandantul SACEUR.
Aceste afirmații au fost făcute pe fondul îngrijorărilor legate de retragerea anticipată a trupelor americane din Europa, consecință a viitoarei strategii de apărare a președintelui Donald Trump.
România, direct afectată: 800 de soldați americani retras în noiembrie
Îngrijorările nu sunt nefondate. Așa-numita „revizuire a poziției” implică o redistribuire a forțelor americane din Europa către zona Indo-Pacific. Această schimbare strategică a început deja să se manifeste concret.
SUA a retras 800 de soldați din România în noiembrie 2024 – o decizie pe care Bucureștiul a cerut insistent Washingtonului să o revoce. Retragerea a reprezentat un semnal de alarmă pentru autoritățile române, care văd prezența militară americană ca pe o garanție esențială a securității naționale, mai ales în contextul amenințării rusești din vecinătate.
Dezbaterea mai amplă: Ce se va întâmpla cu cei 85.000 de soldați americani din Europa?
Îngrijorarea cu privire la reducerea celor 85.000 de soldați americani din Europa reflectă o dezbatere mult mai amplă în jurul angajamentului Washingtonului față de Alianța Nord-Atlantică în mandatul lui Donald Trump, scrie POLITICO.
Președintele Trump a fost vocal în trecut cu privire la necesitatea ca țările europene să investească mai mult în propria apărare, criticând dependența de protecția militară americană. Aceste poziții au generat incertitudine în rândul aliaților europeni, în special al celor de pe flancul estic, precum România, Polonia și statele baltice, care se simt direct amenințate de agresivitatea Rusiei.
Vizita de marți – un semnal de încredere sau doar protocolar?
În acest context tensionat, vizita generalului Grynkewich la Cincu și Sibiu capătă o semnificație aparte. Ea poate fi interpretată fie ca un semnal de continuare a angajamentului NATO față de România și flancul estic, fie doar ca o vizită protocolar-diplomatică menită să atenueze temerile aliaților.
Declarațiile pe care cei doi generali le vor face marți la Sibiu vor fi urmărite cu atenție maximă de către analiștii de securitate și de liderii politici, atât din România, cât și din regiune.
În joc se află credibilitatea NATO pe flancul său cel mai vulnerabil și capacitatea Alianței de a răspunde amenințărilor într-un moment în care arhitectura de securitate europeană este serios contestată.
