Consiliul pentru Pace prezidat de Donald Trump: locuri permanente contra miliarde și ambiții globale

Donald Trump a pus pe masa liderilor mondiali o propunere fără precedent: accesul permanent într-un nou organism internațional cu atribuții extinse, în schimbul unei contribuții financiare uriașe. Potrivit unei analize publicate de The Atlantic, noul Consiliu pentru Pace, prezidat de Trump, oferă statelor interesate posibilitatea de a obține un statut privilegiat, cu condiția achitării a peste un miliard de dolari. Organismul a fost creat inițial sub mandatul Organizației Națiunilor Unite pentru a supraveghea tranziția post-război din Fâșia Gaza, însă planurile administrației Trump depășesc cu mult acest cadru inițial.

Cum a fost conceput Consiliul și ce prevede statutul său

Președintele american urmărește extinderea atribuțiilor Consiliului pentru Pace și asupra altor regiuni aflate în conflict, precum Ucraina și Venezuela. În acest context, modul de obținere a unui loc permanent ridică semne serioase de întrebare. Trump a transmis invitații oficiale mai multor șefi de stat și de guvern, inclusiv României, pentru a se alătura acestui nou organism internațional pe care îl va conduce personal.

Consiliul a fost gândit ca parte a eforturilor susținute de ONU pentru reconstrucția și guvernarea de tranziție a Gazei. Cu toate acestea, documentele interne ale noii structuri, analizate de jurnaliștii The Atlantic, indică faptul că statutul consiliului îi conferă competențe cu aplicabilitate globală. Accesul la calitatea de membru este reglementat printr-un limbaj juridic elaborat, care prevede mandate de trei ani pentru statele invitate, mandate ce pot fi reînnoite exclusiv la decizia lui Donald Trump.

Există însă o excepție majoră: statele care contribuie cu peste un miliard de dolari în numerar în primul an de la intrarea în vigoare a statutului nu mai sunt supuse limitării mandatului. Practic, această contribuție financiară garantează un loc permanent în Consiliul pentru Pace, fără a fi necesare reînnoiri ulterioare.

Documentele nu precizează clar destinația fondurilor colectate. Scopul probabil este finanțarea reconstrucției Gazei și susținerea altor inițiative de stabilizare în zonele de conflict pe care Consiliul le va aborda. Totuși, carta nu conține detalii concrete în acest sens. Secțiunea financiară menționează doar că activitatea Consiliului va fi susținută prin contribuții voluntare din partea statelor membre, a altor state, organizații sau surse externe. Lipsa clarității privind utilizarea banilor ar putea ridica semne de întrebare pentru guvernele interesate. Casa Albă nu a oferit explicații suplimentare pe acest subiect.

Deși ideea Consiliului pentru Pace a fost aprobată de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, ca parte a planului în 20 de puncte propus de Trump pentru Gaza, noua cartă sugerează o ambiție mult mai mare. Structura pare concepută ca o alternativă la ONU, o organizație pe care Trump a criticat-o constant pentru lipsa de eficiență. Preambulul documentului subliniază necesitatea unor soluții pragmatice și a renunțării la instituții care „au eșuat prea des”, făcând referire directă la nevoia unui organism internațional mai agil și mai eficient.

Carta nu menționează explicit Gaza, iar acest detaliu este relevant în contextul în care rezoluția ONU a acordat Consiliului un mandat inițial de doi ani, prelungibil, până în decembrie 2027. În schimb, prevederile legate de mandate de trei ani și statutul permanent, obținut contra unor sume de ordinul miliardelor, indică intenția lui Trump de a crea o structură cu durată de viață mult mai lungă.

Consiliul pentru Pace și măsurile asociate planului pentru Gaza au fost prezentate public după o perioadă de armistițiu fragil. Steve Witkoff, trimisul special și apropiat al lui Trump, a anunțat intrarea în faza a doua a planului de pace, care include demilitarizarea completă a Gazei, reconstrucția zonei și formarea unei administrații palestiniene tehnocrate de tranziție. Consiliul pentru Pace are rolul de a supraveghea implementarea tuturor acestor măsuri.

Autorizat oficial de Consiliul de Securitate al ONU, noul organism s-a constituit la scurt timp după anunțul lui Witkoff, potrivit unei postări publicate de Trump pe platforma Truth Social. Structura include un comitet executiv, responsabil de funcționarea operațională, precum și un grup separat de tehnocrați palestinieni, condus de Ali Sha’ath, fost oficial al Autorității Palestiniene. Aceștia se ocupă de administrarea zilnică a Gazei.

Alte anunțuri privind activitatea Consiliului sunt așteptate la Forumul Economic Mondial de la Davos. Trump a declarat recent că organismul va reuni „cei mai importanți lideri ai celor mai importante națiuni”. În scrisorile de invitație, el a descris Consiliul pentru Pace ca fiind o structură fără precedent. Invitații au fost trimise inclusiv președintelui Argentinei, Javier Milei, premierului turc Recep Tayyip Erdogan și premierului canadian Mark Carney, care a confirmat participarea.

Dacă acest proiect va deveni un substitut real pentru ONU, el se aliniază pozițiilor critice exprimate de Trump în repetate rânduri față de organizația internațională. În discursurile sale, inclusiv la Adunarea Generală, Trump a pus sub semnul întrebării rolul și eficiența ONU, afirmând că a fost nevoit să intervină personal pentru a opri conflicte pe care organizația nu a reușit să le gestioneze.