Regiunea separatistă Transnistria traversează cea mai neagră perioadă economică din ultimele decenii. În fața unui faliment iminent, autoritățile de la Tiraspol au instaurat oficial starea de urgență economică pentru o perioadă de 30 de zile. Situația este atât de gravă încât regimul a ajuns să solicite donații directe de la cetățeni și companii private pentru a putea acoperi plata pensiilor și a salariilor din sectorul bugetar.
Industrie în picaj și fabrici închise
Criza este alimentată de o prăbușire dramatică a producției industriale. Conform datelor publicate de dw.com, industria regiunii a înregistrat o scădere de 27% în anul 2025, iar declinul a continuat agresiv și în primul trimestru al acestui an, cu încă 24%.
Alexandr Rozenberg, liderul administrației de la Tiraspol, a recunoscut public dezastrul: „Nu vorbim doar despre cifre. Avem fabrici cu activitatea suspendată, reduceri masive de personal, colective întregi în șomaj tehnic și o scădere drastică a veniturilor populației și ale bugetului”.
Sursele de finanțare, tăiate de Chișinău și Kiev
Deteriorarea situației financiare a fost accelerată de o serie de măsuri strategice care au lăsat regimul fără oxigen:
Taxe vamale: Din 2024, companiile transnistrene sunt obligate să plătească taxele către bugetul Republicii Moldova.
Criza energetică: În 2025, livrările de gaze rusești au fost sistate, iar Chișinăul a încetat să mai cumpere energie electrică de la centrala de la Cuciurgan.
Pierderi masive: Aceste blocaje au dus la pierderea a peste 80% din veniturile bugetare ale regiunii separatiste.
Planul Chișinăului: Reintegrare completă până în 2030
În timp ce Tiraspolul se clatină, Republica Moldova accelerează planul de reintegrare. Președinta Maia Sandu a promulgat recent eliminarea scutirilor fiscale pentru firmele din stânga Nistrului, obiectivul fiind absorbția completă a regiunii în sistemul constituțional până în anul 2030, în pas cu aderarea la UE.
Totodată, oficialii europeni condiționează orice relaxare a sancțiunilor împotriva Rusiei de retragerea trupelor de ocupație din regiune după finalizarea războiului din Ucraina.
Exodul către malul drept al Nistrului
Disperarea economică îi împinge pe locuitorii regiunii către Republica Moldova. Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a raportat cifre record:
25.000 de persoane traversează zilnic Nistrul pentru joburi, școli sau asistență medicală.
75.000 de transnistreni au fost deja integrați în sistemul de asigurări medicale al Moldovei în cursul anului 2025.
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a subliniat la Summitul B9 din România complexitatea acestui proces: „Vorbim de peste 300.000 de oameni care au nevoie de acces la sănătate, pensii și servicii. Este o provocare financiară și administrativă uriașă”.
Deși Uniunea Europeană a pus pe masă 60 de milioane de euro pentru gestionarea crizei, regimul de la Tiraspol a refuzat acești bani în 2025, preferând acum să ceară bani direct din buzunarele propriilor cetățeni aflați deja la limita subzistenței.
