Președintele american Donald Trump ar fi dat undă verde unui acord care i-ar permite Arabiei Saudite să dezvolte capacitatea de a îmbogăți uraniu pentru propriul program nuclear civil, potrivit unor surse citate de digi24.ro. Înțelegerea nu a fost confirmată oficial până în prezent, însă ridică deja semne de întrebare serioase legate de riscul proliferării armelor nucleare la nivel regional și urmează să fie analizată de Congresul Statelor Unite.
Un acord încă neanunțat oficial, dar posibil a fi făcut public în curând
Sursele citate de cele două publicații americane, care nu au fost autorizate să vorbească public despre o decizie neanunțată oficial, au precizat că acordul ar putea fi confirmat public chiar în această săptămână. Potrivit informațiilor disponibile, înțelegerea ar urma să fie valabilă pentru o perioadă de 30 de ani și ar presupune implicarea directă a unor companii americane în dezvoltarea programului nuclear saudit.
De asemenea, acordul ar putea deschide calea către construirea, pe teritoriul saudit, a unei instalații destinate îmbogățirii uraniului, după realizarea unui studiu comun între autoritățile americane și cele saudite, potrivit unei relatări a publicației britanice The Guardian.
Înainte de a intra oficial în vigoare, documentul urmează să fie transmis Congresului american pentru evaluare, unde este de așteptat să întâmpine opoziția unor parlamentari, îngrijorați de faptul că sprijinirea Arabiei Saudite în obținerea capacității de a-și îmbogăți propriul uraniu ar putea alimenta un nou val de proliferare nucleară și de competiție regională în domeniul armelor atomice.
Ce rol are AIEA în acest context
Arabia Saudită este stat membru al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), organizația cu sediul la Viena responsabilă de promovarea utilizării pașnice a energiei nucleare și de verificarea, prin inspecții, a faptului că statele membre nu dezvoltă în secret programe pentru arme nucleare.
Potrivit uneia dintre sursele citate în presa americană, acordul discutat în prezent nu ar include așa-numitul Protocol Adițional al AIEA, document care ar permite un grad mult mai ridicat de monitorizare, inspecții și verificări asupra activităților nucleare desfășurate de o țară.
Context regional tensionat, marcat de conflictul cu Iranul
Posibilul anunț al acestui acord vine într-un moment în care Statele Unite și Israel se află într-un conflict militar deschis cu Iranul, justificat parțial prin obiectivul declarat de a elimina capacitatea Teheranului de a dezvolta arme nucleare. Iranul a susținut constant că programul său de îmbogățire a uraniului are exclusiv scopuri civile și pașnice, deși oficialii iranieni au afirmat, în trecut, că au reușit să îmbogățească uraniu până aproape de nivelul necesar pentru producerea unei bombe nucleare.
Deocamdată, nici Casa Albă și nici oficialii saudiți de la Riad nu au oferit un răspuns oficial solicitărilor de comentarii legate de informațiile publicate inițial de The Wall Street Journal.
Experții avertizează asupra riscurilor pe termen lung
Atât Donald Trump, cât și fostul președinte american Joe Biden au încercat, în trepte diferite ale mandatelor lor, să negocieze un acord nuclear cu Arabia Saudită, prin care să fie transferată tehnologie americană către regatul saudit. Cu toate acestea, experții în domeniul neproliferării nucleare atrag atenția că instalarea unor centrifuge pentru îmbogățirea uraniului pe teritoriul saudit ar putea reprezenta un pas important către dezvoltarea, în viitor, a unui program de arme nucleare.
Chiar prințul moștenitor Mohammed bin Salman, considerat liderul de facto al regatului, nu a exclus în trecut această posibilitate, în cazul în care Iranul ar reuși, la rândul său, să obțină o armă nucleară.
Specialiștii subliniază, totuși, că simpla îmbogățire a uraniului nu duce automat la producerea unei arme nucleare, fiind necesare și alte etape tehnologice complexe, precum stăpânirea utilizării unor sisteme sincronizate de explozivi convenționali. Cu toate acestea, procesul de îmbogățire a uraniului rămâne un pas esențial, care poate facilita, ulterior, militarizarea unui program nuclear civil, motiv pentru care statele occidentale și-au exprimat constant îngrijorarea față de activitățile similare desfășurate de Iran.
Alianțe și cooperări nucleare în regiune
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a vizitat Arabia Saudită în 2025, cu puțin timp înainte de o deplasare a lui Donald Trump în regat, ocazie cu care a discutat cu omologul său saudit despre dezvoltarea industriei nucleare civile a țării.
În aceeași perioadă, Arabia Saudită și Pakistanul, stat care deține deja arme nucleare, au semnat un pact de apărare reciprocă, după atacul lansat de Israel asupra Qatarului, un atac care a vizat oficiali ai mișcării Hamas. Ulterior acestui pact, ministrul pakistanez al Apărării a declarat că programul nuclear al țării ar putea fi pus la dispoziția Arabiei Saudite, dacă situația ar impune acest lucru, o afirmație interpretată de analiști drept un avertisment indirect adresat Israelului, considerat, până acum, singurul stat din Orientul Mijlociu care deține arme nucleare.
Spre deosebire de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite au ales o cale diferită, semnând cu Statele Unite un așa-numit „Acord 123”, pentru construirea centralei nucleare Barakah, realizată cu sprijinul Coreei de Sud, fără a solicita, însă, dreptul de a-și îmbogăți propriul uraniu. Experții în neproliferare nucleară consideră acest model drept standardul de referință pentru orice stat care dorește să dezvolte un program nuclear civil, fără a genera îngrijorări legate de o eventuală militarizare ulterioară.
