Facturile la curent au devenit, în ultimele luni, unul dintre cele mai discutate subiecte din gospodăriile românești, iar cifrele confirmă îngrijorările: prețul energiei electrice a crescut abrupt vara aceasta, iar începutul lunii septembrie nu a adus nicio ameliorare. Explicația ține de o combinație de factori, unii specifici verii extreme prin care a trecut România, alții structurali, legați de liberalizarea completă a pieței de energie și de dinamica europeană a prețurilor.
Cât a crescut, de fapt, prețul energiei pe piața spot
Prețul mediu al energiei electrice tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM, bursa românească de energie, a atins în luna august 2026 valoarea de 793 de lei pe megawatt-oră. Este o creștere de 26% față de luna iulie, când prețul mediu se situa la 629 de lei/MWh, și o dublare aproape exactă față de august 2025, atunci când prețul mediu era de doar 396 de lei/MWh.
Exprimat în euro, prețul mediu zilnic din august 2026 a fost de 150,1 euro/MWh, aproape dublu față de cei 78,31 euro/MWh înregistrați în aceeași lună a anului trecut. Această evoluție a plasat România pe locul al șaselea în topul celor mai scumpe piețe de energie electrică din Uniunea Europeană pentru luna august, iar septembrie a debutat, potrivit datelor disponibile, cu prețuri chiar mai ridicate decât cele din vara acestui an.
Pentru context, România încheiase deja anul 2025 pe locul al patrulea în clasamentul celor mai scumpe piețe spot din UE, cu un preț mediu anual de 108,17 euro/MWh, fiind depășită doar de Irlanda, Italia și Ungaria.
De ce a crescut atât de mult prețul: caniculă, secetă și consum record
Principalul motor al acestei scumpiri este combinația dintre caniculă și seceta prelungită resimțită atât în România, cât și în restul Europei Centrale pe parcursul verii. Temperaturile extrem de ridicate au dus la un consum record de energie electrică, alimentat în mare parte de utilizarea intensă a aparatelor de aer condiționat, exact în perioada în care sistemul energetic ar fi trebuit să facă față unei cereri deja ridicate specifice sezonului estival.
În același timp, seceta prelungită a redus semnificativ nivelul apei disponibile pentru hidrocentrale, afectând astfel una dintre cele mai importante surse de energie ieftină și rapid disponibilă din mixul energetic românesc. Producția redusă de energie hidroelectrică, combinată cu un consum peste medie, a creat un dezechilibru clasic de piață: cerere mare, ofertă redusă, iar rezultatul direct a fost creșterea accelerată a prețurilor pe piața spot, unde energia se tranzacționează practic în timp real, în funcție de cerere și ofertă pentru fiecare oră a zilei următoare.
Rolul liberalizării pieței de energie
Pe lângă factorii conjuncturali legați de vreme, o cauză structurală importantă a creșterii facturilor este liberalizarea completă a pieței de energie electrică pentru consumatorii casnici, intrată în vigoare la 1 iulie 2025. Timp de aproape trei ani, statul român plafonase prețul energiei electrice la 0,68 lei/kWh pentru un consum sub 100 kWh pe lună și la 0,80 lei/kWh pentru restul consumului casnic, o măsură de protecție introdusă în contextul crizei energetice europene declanșate în 2022.
Odată cu expirarea completă a schemei de plafonare, fiecare furnizor de energie și-a stabilit propriile prețuri, iar diferențele dintre companii au devenit vizibile aproape instant. Consumatorii care nu au ales activ o ofertă pe piața liberă au fost trecuți automat pe oferta standard a furnizorului lor, variantă care este, în majoritatea cazurilor, mai scumpă decât o ofertă negociată activ.
Cât costă, de fapt, un kilowatt-oră în septembrie 2026
Pentru consumatorii casnici, prețul final al energiei electrice, cu tot cu TVA, se situează în prezent, în funcție de furnizor, zona de distribuție și tipul de contract, undeva între aproximativ 1,03 și 1,48 lei pe kilowatt-oră. Diferența dintre cel mai ieftin furnizor de pe piață și ofertele standard ale marilor companii poate ajunge la peste 700 de lei pe an, pentru un consum mediu de 250 kWh pe lună.
Pentru comparație, consumatorii care aveau contracte sub vechiul sistem plafonat, la 0,68 lei/kWh pentru consumuri mici, plătesc acum, pe piața liberă, un preț final de 1,10 până la 1,30 lei/kWh, aproape dublu față de nivelul anterior. Un apartament cu 2-3 camere, cu un consum lunar tipic între 100 și 300 kWh, se încadrează, în prezent, la un preț cuprins între 1,15 și 1,50 lei pe kWh, în funcție de furnizorul ales, în timp ce gospodăriile cu consum ridicat, care folosesc aer condiționat, pompă de căldură sau vehicul electric, pot observa diferențe de până la 0,30 lei/kWh între cei mai ieftini și cei mai scumpi furnizori, echivalentul a câteva sute de lei pe an.
Concret, o familie dintr-un apartament de trei camere, cu un consum mediu de 250 kWh pe lună, a trecut de la facturi de 170-200 de lei, sub vechiul sistem plafonat, la facturi cuprinse între 275 și 400 de lei, în funcție de furnizorul și zona de distribuție, o creștere resimțită direct în bugetul lunar al multor gospodării.
Din ce este format, de fapt, prețul de pe factură
Este important de precizat că prețul afișat pe factură nu reprezintă un cost unic, ci suma mai multor componente distincte, aproximativ jumătate stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și jumătate negociabile direct cu furnizorul.
Printre componentele reglementate se numără tarifele de distribuție și transport, stabilite pe zone geografice de operatorii de rețea, precum și alte taxe specifice sistemului energetic. Componenta cea mai variabilă, și totodată cea mai influențată de evoluția prețurilor din piața spot, este prețul energiei active, adică al energiei efectiv consumate, stabilit liber de fiecare furnizor în funcție de costurile sale de achiziție și de marja comercială aplicată.
La acest cost se adaugă și TVA, aplicat la cota standard de 21%, care majorează semnificativ prețul final. Pentru un preț al energiei active de aproximativ 1,15 lei/kWh fără TVA, taxa adaugă în jur de 0,24 lei/kWh, ducând prețul final la aproximativ 1,39 lei/kWh, TVA reprezentând astfel circa 17% din valoarea totală a facturii.
Alți factori structurali care mențin prețurile ridicate
Dincolo de episodul specific al verii 2026, analiștii pieței de energie identifică și alți factori structurali care contribuie la o tendință generală de creștere a prețurilor pe termen mediu și lung. Printre aceștia se numără creșterea costului certificatelor europene de emisii de CO2, obligatorii pentru producătorii de energie din surse fosile, dependența parțială a României de importuri de energie în perioadele de vârf de consum, precum și necesarul de investiții masive în infrastructura de rețea, adesea învechită și insuficient adaptată pentru a face față vârfurilor tot mai frecvente de consum.
Toate aceste elemente, combinate cu dispariția completă a schemelor de plafonare guvernamentală, sugerează, potrivit estimărilor instituționale disponibile, o tendință de creștere continuă a prețurilor pe termen mediu, nu doar un episod izolat, specific verii acestui an.
Ce opțiuni au consumatorii pentru a-și reduce factura
În fața acestei realități, consumatorii au totuși câteva pârghii concrete pentru a-și limita impactul facturilor tot mai mari. Schimbarea furnizorului, un drept garantat pe piața liberalizată, se poate face gratuit, în aproximativ 21 de zile, iar diferențele de preț între furnizori, uneori de 10-15%, pot însemna economii semnificative pe parcursul unui an întreg.
Optimizarea consumului, prin mutarea activităților care consumă multă energie, precum spălatul rufelor sau încărcarea unui vehicul electric, în intervalele orare cu tarife reduse, acolo unde furnizorul oferă o astfel de opțiune, reprezintă o altă soluție simplă și fără costuri suplimentare. Investițiile în eficiență energetică, de la izolație termică mai bună, până la electrocasnice de clasă energetică superioară și corpuri de iluminat cu LED, pot reduce consumul total cu până la 20-30%, diminuând astfel impactul creșterii prețului pe kilowatt-oră.
Pentru cei care își permit o investiție inițială mai consistentă, instalarea unui sistem fotovoltaic rămâne, potrivit specialiștilor din domeniu, una dintre cele mai eficiente soluții pe termen lung pentru protecția împotriva creșterilor viitoare de preț, un sistem de dimensiuni medii putând reduce factura anuală a unei gospodării cu 60-80%, iar în combinație cu o baterie de stocare, reducerea poate ajunge chiar la 80-95% din consumul anual.
