Goana după metale rare în Maramureș: Remin mizează pe „comorile” din deșeuri, în ciuda datoriilor colosale

Într-o tentativă de a resuscita o industrie aflată în moarte clinică de aproape două decenii, Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase Remin Baia Mare SA propune un plan ambițios de exploatare a reziduurilor miniere.

Aflată în insolvență de 16 ani și povovară de datorii ce depășesc pragul de 600 de milioane de lei către bugetul de stat, compania deținută de statul român caută acum aprobarea creditorilor pentru a investi în analiza sterilului din patru iazuri de decantare. Miza este uriașă: extragerea aurului, argintului și a metalelor rare dintr-un munte de deșeuri industriale de peste 44 de milioane de tone.

Planul de investiții: 900.000 de euro pentru evaluarea „sterilului de aur”

Conducerea Remin, reprezentată de administratorul special Mihai Eduard Frasin și directorul general Ovidiu Gîlcă, susține că stabilirea valorii reale a acestor depozite este un pas obligatoriu înainte de orice tentativă de vânzare. Proiectul prevede alocarea a aproximativ 4,6 milioane de lei (peste 900.000 de euro) pentru un program complex de foraje și analize chimice.

• Foraje și probe: Planul include executarea a 120 de foraje, însumând peste 3.400 de metri liniari, și realizarea a peste 1.700 de analize de laborator.

• Locațiile vizate: Sunt vizate iazurile de decantare Bozânta Mare, Săsar, Bloaja Avarie și Leorda, acestea fiind ultimele rămase în conservare din portofoliul inițial al companiei.

• Tehnologie: Se mizează pe tehnologii moderne de recuperare a metalelor, fără a utiliza cianurarea — procedeu interzis la nivel european și indisponibil în perioada în care exploatările inițiale erau active.

• Resurse identificate: Pe lângă metalele clasice precum aurul, argintul, plumbul sau cuprul, analizele vor căuta elemente rare și critice, cum ar fi germaniul, wolframul, titanul sau galiul.

Insolvența perpetuă și riscurile financiare ale statului

Deși ideea recuperării metalelor prețioase sună promițător, contextul financiar al Remin este unul dezastruos. Insolvența companiei durează de 17 ani, timp în care datoriile au continuat să crească constant. Decizia finală privind acest nou pariu financiar depinde de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care deține 85,20% din creanțe.

Există temeri reale că această nouă cheltuială ar putea reprezenta un prejudiciu suplimentar pentru creditori, prelungind inutil un proces de insolvență deja istoric. Fondurile necesare pentru aceste analize ar urma să provină dintr-o rezervă financiară obținută între 2013 și 2016, în urma vânzării piritelor aurifere către un trader elvețian. Interesant este faptul că, din contractul inițial de 53 de milioane de dolari semnat atunci, Remin a reușit să încaseze efectiv doar 35,6 milioane de dolari.

Misiunea conducerii este acum una de convingere. La termenul de judecată din 5 februarie, aceștia trebuie să demonstreze că cheltuirea a aproape un milion de euro pe analize chimice nu este o simplă gaură neagră, ci singura cale de a valorifica cele 44,7 milioane de tone de deșeuri miniere. Într-o lume în care metalele rare sunt vitale pentru tehnologia modernă, iazurile din Maramureș ar putea deveni o mină de aur digitală, însă doar dacă statul român reușește să gestioneze eficient acest proces umbrit de datorii cronice.

sursa