Ordonanța care prevede cumpărarea cartelelor prepay doar cu buletinul, declarată neconstituțională de CCR

Curtea Constituțională a României a declarat marți drept neconstituțională OUG nr. 62/2019, actul normativ prin care era introdusă obligarea furnizorilor de telefonie mobilă de a colecta datele de identificare ale utilizatorilor cartelelor SIM, cel mai bine cunoscute drept prepay.

Cu unanimitate de voturi, judecătorii au decis că ordonanța de urgență este neconstituțională în asamblul său și a respins toate modificările făcute de Guvernul Dăncilă în vară ca urmare a tragediei de la Caracal.

Citește și: Elena Lasconi: „Nu vreau să aruncăm țara în haos”

„Curtea a reținut că Guvernul nu a motivat în cuprinsul actului normativ criticat situația extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată și nici urgența reglementării, limitându-se la a justifica oportunitatea și necesitatea reglementărilor, aspecte care nu se circumscriu criteriilor de constituționalitate prevăzute de art.115 alin.(4) din Constituție, așa cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența constantă a Curții Constituționale.

Mai mult, Curtea a constatat că principala modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2000 adusă prin actul supus controlului de constituționalitate, respectiv cea referitoare la achiziționarea serviciilor de telefonie destinate publicului la puncte mobile pentru care plata se face în avans, a fost amânată de două ori, mai întâi până la 31 decembrie 2019, apoi până la 31 martie 2020, în condițiile în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr.62/2019 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în data de 3 septembrie 2019, fapt care dovedește inexistența urgenței reglementării”, se arată în comunicatul Curții Constituționale.
Sesizarea privind ordonanța de urgență a fost făcută de către Avocatul Poporului, Renate Weber.
„Trebuie să vedem exact textul din Monitorul Oficial, o variantă pe care noi am văzut-o ne-a arătat nimic că din ce Curtea Constituțională decisese înainte nu fusese modificat în acest act normativ. Dacă asta rămâne situația și asta e actul normativ atunci acolo o să facem o solicitare de neconstituționalite”, a afirmat Renate Weber în august.

Citește și: Klaus Iohannis demisionează din funcția de Președinte al României

Istoria proiectelor „Big Brother”

Această prevedere privind vânzarea cartelelor prepay doar cu buletinul are o istorie îndelungată. Prima dată când a apărut această idee, a fost în 2012, după atacul terorist din localitatea bulgară Burgas, când a fost discutată în ședința Consiliului Suprem de Apărării a Țării (CSAT).

Citește și: Florin Cîțu: „Ar Fi Trebuit Să Scoatem Toate Taxele Introduse În Ultimii Trei Ani

Ulterior a fost preluată de doi deputați considerați a fi apropiați de SRI: Sebastian Ghiță și Georgian Pop (chiar președintele comisiei de control al SRI) și s-a concretizat în 2014 într-o lege unde cartelele prepay doar cu buletinul erau băgate la pachet cu obligația furnizării și reținerii datelor personale la accesarea rețelelor publice Wi-Fi. Acest proiect a fost susținut și de Victor Ponta, pe atunci prim-ministru.

Legea avea să pice la Curtea Constituțională în urma unei contestații făcute de Victor Ciorbea, pe atunci Avocatul Poporului. Tot în acea perioadă, CCR a respins și așa-zisa Lege Big Brother, care dădea puteri sporite SRI în accesarea datelor stocate de operatorii de telefonie mobilă, provocând o reacție furioasă a lui George Maior, pe atunci director SRI.

În atacurile sale virulente, George Maior s-a lansat în atacuri directe la judecători și l-a nominalizat direct și pe Daniel Morar, fost șef al DNA ajuns cu puțin înainte de judecarea acestor proiecte judecător CCR. Fostul șef SRI i-a acuzat că au creat un vid legislativ și că „va ști pe cine să arate cu degetul”, atunci când se va petrece „o catastrofă”.

Maior a plecat de la conducerea SRI, la scurt timp, în ianuarie 2015. Înainte de această plecare, însă, judecătorul CCR Toni Greblă avea să fie arestat preventiv într-un dosar care s-a finalizat prin achitare în iunie 2019. Numeroase voci aveau să acuze, ulterior, SRI de implicare în dosarul lui Greblă.

sursa