Aproximativ 20 de persoane s-au prezentat la Parchetul General pentru a depune plângeri penale împotriva anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Acțiunea, organizată prin Facebook și WhatsApp, folosea modele preformulate și acuzații juridice complet necorectate cu realitatea. Scrie B1TV.ro
Organizarea și metodologia acțiunii
Acțiunea a fost coordonată pe rețelele sociale printr-o pagină Facebook creată pe 10 ianuarie și un grup WhatsApp public. Persoanele participante au primit un model standard de plângere penală pe care trebuiau doar să-și completeze datele personale și să-l depună la Parchetul General pe 22 ianuarie între orele 10-12.
Organizatorii s-au autointitulat „Mișcarea Civică Valul Democrației”. Conform jurnaliștilor de investigație, în spatele acțiunii se află Partidul Integrității Naționale, condus de Constantin Jenică Bucur, o formațiune cu membrii prevalent din rândul foștilor ofițeri de armată, poliție și justiție.
Acuzațiile și lista acuzaților
Plângerile penale conțin acuzații variate și, în majoritatea cazurilor, juridic neîntemeiete:
Acuzații principale:
- Crime împotriva umanității
- Dare de mită
- Constituire a unui grup infracțional organizat
- Abuz în serviciu
Persoane și instituții acuzate:
- Klaus Iohannis (fost președinte)
- Răzvan Ionescu (șef SIE)
- Gabriel Vlase (prim-adjunct SRI)
- Cătălin Predoiu (ministrul de Interne)
- Marcel Ciolacu (fost premier)
- Nicușor Dan (primar București)
- Alex Florența (procurorul general)
- Membri ai CCR și Biroului Electoral Central
- Organizații civile: Expert Forum, Declic, Centrul pentru Jurnalism Independent, Geeks For Democracy, ActiveWatch, Funky Citizens
Toate acuzate de „complicitate la infracțiuni împotriva umanității”.
Despăgubiri solicitate
Fiecare plângere include o cerere de despăgubiri materiale: 1 milion de euro per semnatar
Problemă juridică fundamentală: neînțelegerea „crimelor împotriva umanității”
Inițiatorii acțiunii demonstrează o neînțelegere severă a noțiunilor juridice. După Codul Penal, crimele împotriva umanității includ:
Genocid:
- Uciderea membrilor unei colectivități
- Vătămarea gravă a integrității fizice sau mintale
- Supunerea la condiții care duc la distrugere fizică
- Impedimentarea nașterilor
- Transferul forțat de copii
Tratamente neomenoase:
- Torturarea și mutilarea
- Exterminarea răniților și bolnavilor
- Constrângerea la serviciu militar forțat
- Luarea de ostatici
- Deportarea
- Privarea de libertate fără temei legal
- Execuție fără proces legal
Alte crime:
- Omor
- Vătămare gravă
- Sclavie
- Deportare
- Lipsire de libertate fără proces
Problema cu acuzațiile
Anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, indiferent de cât de contestată, nu constituie în nici un fel o crimă împotriva umanității conform definiției juridice internaționale.
Acuzația de „crimă împotriva umanității” se aplică pentru:
- Masacre și genocid
- Violență sistematică împotriva populației civile
- Deportări forțate
- Torturi organizate
- Execuții extrajudiciare la scară largă
O decizie judiciară, indiferent cât de controversată, nu se încadrează în aceste categorii.
Natura reală a acțiunii
Acesta nu este un act de justiție civică, ci o acțiune de masă coordonată cu:
- Modele preformulate pentru a crește numărul
- Acuzații juridic fără temei
- Cereri de despăgubiri exagerate (1 milion euro)
- Scopul aparent de a crea confuzie și presiune prin volum
Impact și percepție
Acțiunea ridiculizează procesul penal și creează:
- Încărcarea sistemului judiciar cu plângeri fără bază juridică
- Confuzie publică despre ce constituie o crimă
- Delegitimarea preocupărilor civice legitime prin asociere cu acuzații aberante
Oamenii care au depus aceste plângeri au fost instruiți să urmeze un model fără a înțelege implicațiile juridice ale ceea ce depun.
