Președinții curților de apel din România au transmis un apel public ferm prin care condamnă ferm „atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne”. Aceștia consideră că astfel de acțiuni sunt „absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric”, subliniind importanța independenței justiției în fața presiunilor politice.
Independența justiției și libertatea de exprimare
Președinții curților de apel au subliniat că jurisprudența Curții Constituționale, în aplicarea articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, permite în mod explicit analiza judiciară a legalității raporturilor dintre partidele politice și membrii acestora. Ei au avertizat că negarea publică a obligației instanțelor de a se pronunța în exercitarea dreptului de acces la justiție de către orice persoană reprezintă o atitudine specifică regimurilor dictatoriale, un pericol pentru statul de drept.
În cadrul apelului lor public, președinții curților de apel au reamintit că un număr semnificativ de judecători din România, respectiv 3580, au denunțat anterior o campanie de subordonare politică a justiției. Aceștia consideră că acțiunile repetate, precum comunicatul emis de partidul condus de Prim-ministrul interimar al României, demis de Parlament în temeiul regulilor democratice, contextualizează fidel apogeul unei astfel de campanii care necesită o încetare imediată.
Scrisoarea deschisă a fost semnată de președinții a numeroase curți de apel din țară, incluzând Curtea de Apel Alba Iulia (Oana Maria Petrașcu), Curtea de Apel Bacău (Ionela-Diana Pătrașc-Bălan), Curtea de Apel Brașov (Daniela Niculeasa), Curtea de Apel București (Liana Nicoleta Arsenie), Curtea de Apel Cluj (Dana Cristiana Gîrbovan), Curtea de Apel Constanța (Gabriel Mustață), Curtea de Apel Craiova (Manuela Cristina Berceanu), Curtea de Apel Galați (Adinan Halil), Curtea de Apel Iași (Anda Crișu-Ciocîntă), Curtea de Apel Oradea (Florica Roman), Curtea de Apel Pitești (Mihai-Bogdan Mateescu), Curtea de Apel Ploiești (Ovidiu-Corneliu Șologan), Curtea de Apel Suceava (Anca Cazacu), Curtea de Apel Târgu Mureș (Teodora Albu), Curtea de Apel Timișoara (Maria Cristina Dica) și Curtea Militară de Apel București (Petre Valentin Bădița).
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, la rândul său, că reacțiile publice ale Partidului Național Liberal la hotărârile instanțelor judecătorești reprezintă o escaladare „fără precedent” a discursului îndreptat împotriva justiției. CSM a avertizat că astfel de manifestări pot exercita presiuni asupra judecătorilor, afectând independența actului de justiție.
În acest context, conducerea Tribunalului București a subliniat importanța specializării judecătorilor, inclusiv în cauzele care privesc partidele politice. Această specializare este prevăzută de lege și face parte din măsurile de organizare internă menite să eficientizeze activitatea uneia dintre cele mai aglomerate instanțe din țară, asigurând totodată o practică judiciară unitară și predictibilă.
Reacția Tribunalului București survine în urma anunțului PNL privind contestarea Hotărârii nr. 18 din 23 iunie 2026 a Colegiului de Conducere al instanței, prin care au fost înființate completuri specializate pentru dosarele ce vizează partidele politice. Liberalii au invocat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii pentru această măsură și au anunțat intenția de a cere recuzarea judecătoarei care instrumentează unul dintre dosarele legate de Congresul Extraordinar al partidului.
Sursa: mediafax.ro
