Politica

Prima zi de stare de alertă. Ce înseamnă asta și ce reguli au impus autoritățile române pentru relaxare

Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU) a declarat starea de alertă pe teritoriul României, a anunțat premierul Ludovic Orban, în debutul ședinței de Guvern de joi, 14 mai, când, de altfel, a fost ultima zi a stării de urgență care a fost instituită de președintele Klaus Iohannis pe 16 martie, pe fondul pandemiei de coronavirus.

Inițial, starea de urgență a fost impusă pentru 30 de zile, însă la jumătatea lunii aprilie, șeful statului a anunțat prelungirea acesteia cu încă 30 de zile, până la 15 mai.

Ulterior, pe 4 mai, Klaus Iohannis a declarat că nu va prelungi din nou măsura și că aceasta va fi înlocuită cu starea de alertă.

Ce măsuri se relaxează începând de azi
Așadar, începând din 15 mai se va redeschide parțial comerțul, în sensul în care se vor redeschide centrele comerciale cu o suprafață mai mică de 15.000 de metri pătrați, în care se află magazine de sub 500 de metri pătrați fiecare. De asemenea, se va relua activitatea în saloanele de îngrijire personalăși cabinetele stomatologice și de vor redeschide muzeele.

Tot începând din 15 mai se vor relua slujbele religioase, însă acestea vor putea fi oficiate doar în curtea sau în fața bisericilor, iar credincioșii prezenți vor trebui să respecte distanțarea socială și să poarte măști de protecție.

Totodată, după expirarea stării de urgență, românii vor putea circula în interiorul localității fără a avea asupra lor declarațiile pe propria răspundere.

De asemenea, din data de 15 mai se vor deschide toate parcurile și grădinile publice din Capitală. Aceeași decizie va fi luată și în cazul cimitirelor din București. Măsura a fost anunțată marți, 12 mai, de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, și se suprapune cu intrarea în vigoare a stării de alertă și cu prima etapă de ridicare a restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus.

Ce înseamnă stare de alertă

Starea de alertă este prevăzută de OUG nr. 21/2004. Ea se referă la punerea în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență. În ședința de Guvern de joi, premierul Ludovic Orban a anunțat modificarea OUG, în sensul în care el își va asuma conducerea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, fiind secondat de ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Dezvoltării, Ion Ștefan, și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

Starea de alertă este reglementată și prin legea privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemie de COVID-19, care a fost adoptată de Carmera Deputaților, în calitate de for decizional, pe 13 mai și care trebuie promulgată de președintele Klaus Iohannis și apoi publicată în Monitorul Oficial. Cel mai devreme, actul normativ va intra în vigoare, luni, 18 mai.

Diferența dintre stare de alertă și stare de urgență

Starea de urgență este prevăzută în articolul 93 din Constituția României. Aici sunt menționate starea de urgență și cea de asediu, care pot fi instituite de președintele României.

”Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia”, se arată în Legea fundamentală.

Pe de altă parte, starea de alertă este reglementată prin norme infra-constituționale, adică prin Ordonanța de Urgență 21/2004. De asemenea, starea de alertă este instituită la propunerea Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență. Este vorba despre un comitet interministerial și interinstituțional, format din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Economiei, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Pază și Protecție și Serviciului de Telecomunicații Speciale. Comitetul face o propunere, iar premierul trebuie să își dea acordul.

În timpul stării de alertă, nu vor mai fi în vigoare Ordonanțele Militare emise până acum de autorități, astfel că cetățenii nu vor mai putea fi amendați în baza acestora. Totodată, în perioada în care este în în vigoare starea de alertă nu pot fi emise alte Ordonanțe militare, ci doar ordine, care nu au o greutate la fel de mare.

Ce amenzi se pot da în stare de alertă

Potrivit Legii privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în perioada stării de alertă amenzile aplicate pentru nerespectarea dispozițiilor pot varia între 500 de lei la 15.000 de lei. Sancșiunile pot fi aplicate, printre altele, pentru nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor de izolare la domiciliu, nerespectarea interdicțiilor de a organiza mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau alte tipuri de întruniri, în spații deschise, ori întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise sau nerespectarea de către conducătorii instituțiilor sau operatorilor economici, a măsurilor referitoare la suspendarea temporară a activității acestor instituții sau operatori economici.

Principalele reguli impuse de autorități odată cu intrarea în starea de alertă impusă de noul coronavirus

Președintele Klaus Iohannis a precizat încă din momentul în care a anunțat că nu va prelungi starea de urgență, ci o va înlocui cu starea de alertă, că din data de 15 mai românii vor avea obligația de a purta măști de protecție în spațiile publice închise și în mijloacele de transport în comun. Ulterior, șeful statului a venit și cu mai multe exemple.

”De exemplu, când mergem la magazin sau când mergem să cumpărăm alimente sau în alte situații, de exemplu când mergem cu transportul public în comun, când intrăm în stația de metrou, evident în metrou, deci în interior masca este obligatorie. Este obligatorie, atenție, nu este o recomandare, este obligatorie păstrarea unei distanțe, distanța obligatorie între persoane este de 1,5 metri, asta însemnând distanța a două brațe; dacă amândoi întindem brațul, distanța căutată este asta. Igiena mâinilor devine obligatorie și este extrem de importantă. Trebuie să ne spălăm pe mâini cât se poate de des și întotdeauna când venim acasă de la magazin sau de la o activitate în afară”, a explicat recent, Klaus Iohannis.

Totodată, în perioada stării de alertă autoritățile pot restrânge sau interzice circulația și pot impune carantina sau izolarea la domiciliu și pot interzice organizarea mitingurilor, procesiunilor, concertelor sau a diverselor tipuri de întruniri.

Planul autorităților pentru renunțarea treptată la măsurile de restricție

Încă de la anunțul primei etape de relaxare a restricțiilor, președintele Klaus Iohannis a ținut să sublinieze că va fi vorba despre o relaxare treptată, care va ține cont de evoluția epidemiei de coronavirus. Astfel, în situația în care după relxarea unor măsuri se va constata o creștere importantă a numărului de îmbolnăviri și a deceselor, există posibilitatea ca autoritățile să decidă instituirea unor noi măsuri restrictive.

Totodată, autoritățile au intenția ca la fiecare două săptămâni să adopte noi măsuri de relaxare, desigur, în funcție de felul în care evoluează epidemia pe teritoriul României.

”Vreau să spun din capul locului că așa-numita relaxare se va face pas cu pas. Un astfel de pas fiind, de regulă, cam de două săptămâni. Deci, unele măsuri le vom lua începând din 15 mai, dar următorul calup de măsuri de relaxare va veni probabil la începutul la iunie, pe urmă la mijlocul lui iunie, și așa mai departe”, a subliniat președintele Klaus Iohannis întră-o declarație de presă susținută pe 4 mai, atunci când a anunțat că starea de urgență nu va fi prelungită, ci va fi înlocuită, din 15 mai, cu starea de alertă.

sursa