România, departe de euro: datoria publică urcă spre 90% din PIB până în 2036, iar inflația rămâne mult peste media europeană

Comisia Europeană a publicat miercuri un raport de convergență care confirmă oficial ce mulți economiști spuneau de ani de zile: România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare adoptării monedei euro și are în față o perioadă lungă și dificilă de ajustare fiscală.

Datoria publică: de la 54% la 90% în zece ani

Cifrele din raport sunt îngrijorătoare. Datoria publică a României a crescut de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025 și va urca la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027. Dar proiecția pe termen lung este cea mai alarmantă: dacă tendința actuală continuă, datoria va ajunge la aproximativ 90% din PIB în 2036 — o creștere masivă generată de deficitele primare ridicate și de costurile tot mai mari ale dobânzilor la împrumuturile de stat.

Comisia avertizează că riscurile privind sustenabilitatea datoriei sunt ridicate pe termen mediu.

Inflația — mult prea mare pentru zona euro

Un alt criteriu ratat cu un ecart considerabil este stabilitatea prețurilor. Rata medie a inflației în România în ultimele 12 luni a fost de 8,4% — de peste trei ori mai mare decât valoarea de referință de 2,7% impusă de criteriile de la Maastricht. Chiar și în scenariul optimist al Comisiei, inflația va rămâne peste pragul de referință până la finalul lui 2027.

Prognoza pentru 2026 estimează o inflație anuală medie de 7%, urmată de o scădere la 3,7% în 2027 — încă semnificativ peste nivelul cerut pentru aderarea la zona euro.

Deficitul — cel mai mare din Uniunea Europeană

România se află sub procedura de deficit excesiv și nu îndeplinește nici criteriul privind finanțele publice. Deficitul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 — o îmbunătățire reală, dar insuficientă. Valoarea de referință din tratat este de 3% din PIB — România este mai mult decât dublă față de acest prag.

Reducerea deficitului din 2025 s-a datorat unor măsuri concrete adoptate de guvern: colectare fiscală mai eficientă și două pachete de consolidare cu un impact combinat de 3,7 puncte procentuale din PIB. Pentru 2026, deficitul este estimat la 6,2% din PIB, iar pentru 2027 la 5,8%. Termenul oficial pentru aducerea deficitului sub 3% este anul 2030.

Cursul de schimb și dobânzile — alte două criterii neîndeplinite

Leul nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II) — o condiție obligatorie înainte de adoptarea euro. BNR aplică un regim de tip „crawl-like”, cu intervenții pe piața valutară, mecanism care a asigurat stabilitate financiară dar nu îndeplinește cerințele tehnice europene.

Rata medie a dobânzilor pe termen lung din România a fost de 6,7% în ultimele 12 luni, față de o valoare de referință de 5,1%. Nici acest criteriu nu este îndeplinit.

Deficitul extern și slăbiciunile instituționale

Contul curent al României rămâne în deficit — 7,9% din PIB în 2025, unul dintre cele mai ridicate din UE. Balanța externă s-a îmbunătățit ușor față de 2024, în principal datorită absorbției mai bune a fondurilor europene.

Raportul mai semnalează că România are performanțe instituționale slabe față de statele din zona euro, în special în privința controlului corupției. Persistă și deficiențe în numirea membrilor Consiliului Fiscal și în gestionarea investițiilor publice.

Sectorul bancar este descris ca bine integrat în sistemul financiar european — o consecință a proprietății străine ridicate asupra băncilor românești — dar piețele de capital rămân slab dezvoltate.

România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile de convergență necesare adoptării euro: nici inflația, nici finanțele publice, nici cursul de schimb, nici dobânzile pe termen lung, nici compatibilitatea legislației băncii centrale cu cerințele Eurosistemului. Drumul spre zona euro rămâne lung, conditionat de reforme fiscale și instituționale serioase pe care România abia le-a început.