Propunerea legislativă depusă de parlamentarii S.O.S. România privind unirea României cu Republica Moldova a trecut primul for legislativ fără nicio dezbatere și fără niciun vot. Camera Deputaților a adoptat-o tacit miercuri, după expirarea termenului constituțional de 45 de zile prevăzut pentru prima Cameră sesizată. Proiectul merge acum la Senat, care este forul decizional și unde va fi dezbătut și votat efectiv.
Ce prevede proiectul
Inițiativa legislativă, depusă în Parlament pe 14 aprilie, propune ca Parlamentul României să decidă unirea cu Republica Moldova. Documentul reafirmă atașamentul față de prevederile Actului final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa de la Helsinki, care permite modificarea frontierelor prin mijloace pașnice și diplomatice — un principiu invocat de inițiatori pentru a conferi un cadru juridic internațional demersului.
Totodată, proiectul îl abilitează pe primul ministru al României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”. Dacă legea ar fi adoptată și publicată în Monitorul Oficial, ar urma notificarea instituțiilor internaționale: Guvernul Republicii Moldova, Statele Unite ale Americii, NATO, ONU și Uniunea Europeană.
De ce a fost adoptat tacit
Adoptarea tacită este un mecanism constituțional prevăzut de articolul 75 alineatul (2) din Constituția României: dacă prima Cameră sesizată nu se pronunță în termen de 45 de zile de la primirea proiectului, acesta se consideră adoptat automat și este transmis celeilalte Camere. Nu este un vot de susținere — este efectul juridic al inacțiunii parlamentare.
Proiectul a primit un punct de vedere negativ din partea Guvernului, iar Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților au emis avize negative. Cu toate acestea, în absența unui vot în plen care să îl respingă explicit, proiectul a trecut prin Camera Deputaților în forma inițiatorilor.
Ce urmează la Senat
Senatul este forul decizional în acest caz, ceea ce înseamnă că votul final — de aprobare sau de respingere — va aparține Camerei superioare. Spre deosebire de Camera Deputaților, Senatul va trebui să se pronunțe efectiv, prin dezbatere și vot în plen, în termenele prevăzute de regulament.
Șansele proiectului de a fi adoptat la Senat sunt considerate extrem de mici, în condițiile în care Guvernul s-a opus explicit, comisiile de specialitate au dat avize negative și niciun partid major din coaliție nu a susținut public inițiativa. S.O.S. România, partidul lui Geoană și al Dianei Șoșoacă, este o formațiune de opoziție fără capacitatea de a asigura o majoritate.
Contextul politic al propunerii
Unirea cu Republica Moldova este un subiect cu lungă tradiție în discursul naționalist și unionist din România, dar care a rămas la nivel de dezbatere publică, fără niciodată a deveni politică de stat. Republica Moldova, țară candidată la aderarea la UE din 2022, a ales în ultimii ani un parcurs european clar — iar o eventuală unire ar implica nu doar o decizie a Parlamentului român, ci și a celui moldovean, precum și acordul comunității internaționale și al principalilor parteneri strategici.
Chișinăul nu a comentat oficial inițiativa SOS România, iar liderii moldoveni au evitat constant să se poziționeze față de propunerile unioniste venite din București, considerând că subiectul nu se află pe agenda politică actuală a Republicii Moldova.
