Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat marți că România și-a propus două obiective majore: transformarea din importator net de energie în exportator și scăderea prețului energiei electrice sub media Uniunii Europene. Oficialul a precizat că a creat un mecanism de monitorizare săptămânală la nivelul ministerului, prin care fiecare proiect va fi urmărit atent de responsabili desemnați.
Planuri pentru ieftinirea energiei și creșterea producției
Bogdan Ivan a subliniat că România plătește printre cele mai mari tarife la energie din UE, deși în urmă cu un deceniu era exportator net. El a explicat că principala problemă este lipsa capacităților de producție stabile, după ce în ultimii zece ani au fost retrase aproximativ 7.000 MW, în special pe bază de cărbune și gaze, fiind înlocuite doar cu circa 1.200 MW.
Ministrul a arătat că România se confruntă cu o situație paradoxală: în intervalul orar 10:00–17:00, când produce mai mult, energia se vinde chiar și la prețuri negative, dar în orele de vârf, 18:00–23:00, țara ajunge să importe circa 20% din necesar. Acest dezechilibru contribuie direct la costurile ridicate pentru consumatori.
Ivan a amintit că România și-a asumat, prin PNRR, obiective ambițioase de renunțare la cărbune până în 2025, în timp ce alte state europene au termene mult mai îndepărtate, precum Polonia (2039) sau Germania (2049). Totuși, proiectele menite să înlocuiască aceste capacități au întârzieri de ani de zile.
Printre exemplele date se numără termocentrala de la Iernut (430 MW), blocată de aproape un deceniu, dar și mai multe hidrocentrale precum Răstolița sau Surduc-Siriu, unde investițiile sunt realizate în proporție de peste 80-90%, dar proiectele sunt contestate în instanță. În total, circa 350 MW rămân indisponibili din aceste motive.
De asemenea, proiectele de la Complexul Energetic Oltenia, care includ două centrale pe gaz și două parcuri fotovoltaice, au întârzieri de până la trei ani. Situația este similară și în cazul altor investiții strategice, unde costurile s-au dublat față de estimările din 2022-2023.
Un alt punct important îl reprezintă investiția privată de peste 1,4 miliarde de euro la Mintia, județul Hunedoara. Ivan a precizat că aceasta ar putea intra în teste anul viitor, asigurând noi capacități pentru Transilvania, regiune care are nevoie urgentă de energie suplimentară.
Pentru a evita noi blocaje, Ministerul Energiei a implementat un sistem strict de raportare săptămânală, atât financiară, cât și tehnică, pentru fiecare proiect. Scopul este ca toate aceste investiții să fie finalizate cel târziu până la sfârșitul anului viitor.
