Senatul a respins, miercuri, solicitarea președintelui Klaus Iohannis de reexaminare a modificării art. 30 din Legea nr. 312 din 2004 privind Statutul Băncii Naționale a României. Mai exact, este vorba despre proiectul care vizează aducerea rezervelor de aur în țară, o inițiativă lansată de Liviu Dragnea, pe vremea când era șeful PSD, și senatorul social-democrat Șerban Nicolae. Respingâd cererea prezidențială, senatorii s-au pronunțat pentru adoptarea sa în forma trimisă la promulgare, cu 83 de voturi „pentru”, 39 „împotrivă” și 9 abțineri, dar Camera Deputaților are rol decizional în această speță.
Solicitarea președintelui Iohannis de reexaminare a proiectului privind repatrierea rezervelor de aur, respinsă de Senat
Citește și: Gigi Becali Dezvăluie, mascarada lui Călin Georgescu
„Banca Naţională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe, stabileşte şi menţine rezerve internaţionale, în astfel de condiţii încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv” din mai multe elemente, între care aur deţinut în tezaur în ţară, arată textul proiectului trimis spre promulgare.
„Dacă există pericolul diminuării rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacţiile internaţionale ale statului, precum şi în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Naţională a României prezintă Parlamentului şi Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situaţia rezervelor şi cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conţine recomandările Băncii Naţionale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situaţiei”, mai arată proiectul”, se mai notează în el.
Citește și: Iohannis, la reuniunea informală a liderilor UE: „Creșterea finanțării pentru apărare, o prioritate”
Proiectul PSD mai prevede că „din rezerva constituită, Banca Naţională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obţinerii de venituri prin tranzacţionare şi alte operaţiuni specifice”, precum și că „depozitele de aur constituite de Banca Naţională a României în străinătate nu pot depăşi 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă”.
Liviu Dragnea, artizanul proiectului privind repatrierea rezervelor de aur
Aducerea rezervei de aur în țară a fost – cel puțin la nivel de mesaj public – una dintre preocupările lui Liviu Dragnea, pe vremea când conducea PSD. Deși a fost întrebat în repetate rânduri de ce dorește un astfel de demers, el nu a oferit o explicație concretă.
„Aurul țării să vină acasă! De ce să stea în continuare aurul țării în afara României? Nu aduce…. De ce să stea bogățiile noastre afară? Dacă stă în seifurile BNR, în România, nu e o garanție? (…) Acum plătim chirie. De ce? Să nu vină aurul în România? Cu atâta nonșalanță criticați o măsură de aducere a bogăției României în țară. Rezerva de aur a fiecărei țări e cea mai puternică garanție și cred că e normal să fie în țara ta. Nu fac niciun fel de comparații, dar poate așa s-a mai pus problema și acum câteva decenii și 60 și ceva de tone nu mai sunt la noi în țară”, declara Liviu Dragnea, în martie 2019, făcând trimitere la Tezaurul trimis de România în timpul Primului Război Mondial în Rusia, de unde nu avea să se mai întoarcă nici până astăzi.
Cum și-a motivat Președinția solicitarea de reexaminare a proiectului
Președintele Klaus Iohannis a emis, în noiembrie 2019, o solicitare de reexaminare a proiectului către Parlament, susținând că „soluția legislativă preconizată prin articolul unic pct. 1 din legea supusă reexaminării este de natură să afecteze atribuțiile legale ale BNR și să creeze premisele îndepărtării de la compatibilizarea legislației BNR cu tratatele europene, cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale (SEBC) și cu cel al Băncii Centrale Europene (BCE) și să genereze dificultăți în aplicare, motiv pentru care se impune a fi reanalizată de către Parlament”.
„Considerăm că soluția legislativă preconizată nu ține cont de actualul context intern şi internațional, de rolul rezervelor internaționale şi nici de consecințele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în țară. În acest context semnalăm că inițiatorii legii reexaminate nu au avut în vedere eliminarea posibilităţii stabilirii și menținerii de rezerve în aur depozitat în străinătate, ci doar limitarea cantității de aur depozitată în străinătate. Astfel, una dintre rațiunile stabilirii și menținerii rezervelor internaționale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea și de a spori gradul de încredere într-o țară și de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacții internaționale. Or, intervenția legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecință limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuțiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creșterii costurilor de finanțare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR și, implicit, cu independența băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilității cu privire la capacitatea Băncii Naționale a României de a-și îndeplini, pe termen mediu și lung, obiectivul său fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor”, se mai arată în cererea de reexaminare a proiectului.
sursa
