Criza de căldură în unități sanitare din Capitală continuă, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a recunoscut miercuri seară că situația nu s-a rezolvat integral. Trei dintre cele mai importante institute de cercetare și tratament din București funcționează în condiții termice instabile, cu implicații directe asupra calității serviciilor medicale și asupra confortului pacienților scrie digi24.ro.
Instituțiile afectate și amploarea problemei
Institutul Clinic Fundeni, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu și Institutul de Oncologie sunt cele trei unități medicale din București care rămân fără o încălzire adecvată și constantă. Problema nu s-a rezolvat prin soluțiile de urgență implementate anterior, cum ar fi sistemele de aer condiționat suplimentar sau calorifere portabile.
Rogobete a admis că situația actuală nu poate fi caracterizată drept satisfăcătoare: „Nu este rezolvat în totalitate, aș fi ipocrit să zic că s-a rezolvat. Nu s-a rezolvat. Există zile în care temperatura în calorifere este mai ridicată, zile în care este mai scăzută.”
Temperatura fluctuantă și impactul asupra serviciilor medicale
Instabilitatea termică în cadrul acestor institute creează o realitate problematică. Temperatura variază zilnic, neasigurând condiții constante necesare funcționării optime a spitalelor, mai ales în contextul în care aceste unități se ocupă de cazuri critice și urgente. La Institutul de Boli Cardiovasculare, temperaturile au scăzut în unele zone la doar 16 grade Celsius, forțând amânarea intervențiilor chirurgicale și temporizarea internărilor.
Soluție permanentă: autonomie energetică pentru spitalele strategice
Rogobete a prezentat o analiză detaliată a problemei și a propus o strategie de remediere pe termen lung. Ministrul consideră că spitalele strategice – acelea care funcționează 24 din 24 de ore, care nu pot fi închise peste noapte și care nu pot redirecționa pacienții spre alte unități – necesită o autonomie completă din punct de vedere termic.
„Pentru spitalele strategice, spitalele mari, spitalele de urgență… pentru acest tip de spitale, rămân la ideea că este absolut necesar ca în acest an, pentru acest tip de spitale, să investim pentru a avea propria centrală termică, practic să devină autonome din punctul de vedere al căldurii și al apei calde,” a declarat ministrul.
Această abordare urmărește să elimine dependența acestor unități de sistemul centralizat de distribuție a căldurii, care a dovedit că nu poate asigura consistență și fiabilitate.
Măsuri suplimentare: bazine de apă potabilă
Rogobete a extins viziunea asupra autonomiei spitalelor și la nivelul apei potabile. Având în vedere experiența din județul Prahova, unde cinci spitale au rămas fără apă aproape două săptămâni, ministrul a propus construirea unor bazine de depozitare a apei potabile în cadrul instituțiilor medicale strategice.
Aceste bazine ar asigura funcționarea spitalelor timp de 24-48 de ore în caz de întreruperi ale alimentării cu apă, oferind un tampon de securitate esențial pentru serviciile medicale.
„Având experiența din Prahova… să construim bazine de apă potabilă care să asigure funcționarea spitalului timp de 24-48 de ore. S-a dovedit prin tot ce am trăit în ultima perioadă că spitalele sunt unități strategice, critice, care au nevoie de autonomie din punct de vedere termic, energetic și al apei potabile pentru o perioadă de câteva zile, în cazul în care apar astfel de situații,” a explicat Rogobete.
Context și istoricul problemei
Problema criza de utilități în spitalele din București nu este nouă. În 13 ianuarie, ministrul anunța deja că mai multe unități medicale se confruntau cu dificultăți în asigurarea căldurii. La acea vreme, Institutul de Boli Cardiovasculare era prezentat ca având cea mai dificilă situație, cu zone ale spitalului în care temperaturile nu depășeau 16 grade Celsius.
Situația a forțat amânarea unor intervenții chirurgicale care nu prezentau urgență și a necesitat o gestionare atentă a internărilor în funcție de prioritatea medicală a cazurilor.
Implicații și perspective
Recunoașterea de către minister a faptului că soluțiile temporare nu sunt suficiente marchează o schimbare de abordare. Investiția în centrale termice și sisteme de aprovizionare cu apă independente ar transforma spitalele strategice în unități autonome din punct de vedere al infrastructurii critice.
Această transformare nu doar ar rezolva problema imediat, dar ar create și un cadru de reziliență pentru situații viitoare de criză, fie că sunt determinate de probleme ale rețelelor publice de utilități, fie de alte circumstanțe neprevăzute.
