Viorel Pașca, alături de soția sa și cei trei fii ai lor, se află în fața magistraților cu o propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile. Aceștia sunt acuzați de trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile, fapte investigate de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). În timpul audierilor preliminare, membrii familiei Pașca au refuzat să facă declarații în fața anchetatorilor, lăsând decizia în seama judecătorilor.
Acuzații grave în dosarul azilelor din Bihor
Procurorii DIICOT au pus sub acuzare oficial șase persoane reținute în acest caz, printre care se numără Viorel Pașca, soția sa, cei trei copii ai lor și o femeie care ar fi avut rolul de administrator al rețelei de centre. Liderul grupării infracționale organizate, specializate în trafic de persoane și exploatarea celor vulnerabili, ar fi chiar Viorel Pașca. Aceste acuzații vin în contextul unei anchete extinse asupra unor centre de îngrijire din județul Bihor, cunoscute sub numele de „azilele groazei”.
Anchetatorii au descoperit un mecanism tulburător prin care persoane aflate în situații critice erau adăpostite în 17 imobile deținute sau controlate de Viorel Pașca. Aceste persoane, aduse inclusiv de spitale, instituții ale statului sau chiar de poliție, sufereau de dizabilități fizice sau psihice severe și nu primeau îngrijirile medicale elementare necesare. Procurorii susțin că Viorel Pașca exploata dramele acestor pacienți pentru a colecta sume importante de bani de la donatori, sub pretextul oferirii unui adăpost sigur și a tratamentului.
În urma perchezițiilor efectuate la locațiile vizate, au fost identificate peste 400 de victime. Toate persoanele au beneficiat de o evaluare medicală de urgență și au fost relocate. O parte dintre ele au rămas internate în spitale, în timp ce restul au fost transferate în centre de îngrijire autorizate la nivel național, pentru a primi asistența specializată de care au nevoie. Aceste acțiuni vizează protejarea celor vulnerabili și tragerea la răspundere a celor responsabili pentru condițiile inumane.
Ancheta a scos la iveală faptul că activitatea de primire și găzduire a bolnavilor de către Viorel Pașca se desfășura de peste 20 de ani, fără a deține vreo autorizație legală sau licență de funcționare. Această situație era, într-o anumită măsură, cunoscută public, suspectul declarând în trecut, în interviuri, că refuză să intre în legalitate. El motiva această poziție prin faptul că respectarea standardelor legale ar fi impus reguli stricte de spațiu și igienă, limitându-i astfel capacitatea de a găzdui un număr mare de persoane în imobilele sale.
Avocatul lui Viorel Pașca a prezentat o altă perspectivă asupra situației, descriind activitatea ca fiind una caritabilă. El a susținut că, în ciuda respingerii din partea statului, domnul Pașca ar fi salvat aceste persoane de pe drumuri, oferindu-le un acoperiș deasupra capului. Această declarație vine în contrast cu acuzațiile procurorilor, care vorbesc despre trafic de persoane și exploatare, subliniind complexitatea cazului și necesitatea unei investigații amănunțite pentru stabilirea adevărului și aplicarea justiției.
Propunerea de arestare preventivă vizează nu doar pe Viorel Pașca, ci și pe ceilalți membri ai familiei sale implicați în administrarea centrelor, precum și pe femeia cu rol de administrator. Magistrații vor analiza probele prezentate de DIICOT și vor decide dacă aceștia vor rămâne în arest preventiv pentru următoarele 30 de zile, în vederea continuării cercetărilor și pentru a preveni eventuale obstrucționări ale justiției sau repetarea infracțiunilor. Decizia instanței va fi crucială pentru desfășurarea ulterioară a anchetei.
Dosarul „azilelor groazei” din Bihor continuă să dezvăluie aspecte șocante legate de condițiile în care erau ținuți oamenii vulnerabili. Procurorii DIICOT lucrează la consolidarea probatoriului, iar instanța va trebui să se pronunțe asupra măsurilor preventive solicitate. Cazurile de acest gen subliniază importanța supravegherii stricte a centrelor de îngrijire și a respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor aflate în situații de dependență, precum și necesitatea unei reacții ferme din partea autorităților împotriva oricăror forme de exploatare și abuz.
Sursa: realitatea.net
