Puține lucruri despre Rusia pot fi anticipate cu certitudine, dar rezultatul alegerilor legislative se numără printre ele. Într-un sistem politic ținut sub control strict de Kremlin, era aproape garantat că partidul aflat la putere, Rusia Unită, va rămâne cu mult în fruntea parlamentului. Așa s-a și întâmplat: fără răsturnări de situație și fără surprize, iar niciun alt partid nu s-a apropiat de scorul său. Observația îi aparține lui Steve Rosenberg, corespondentul BBC, într-o analiză preluată de News.ro.
Majoritate constituțională, chiar mai largă decât înainte
Conform rezultatelor preliminare, formațiunea susținută de președintele Vladimir Putin se îndreaptă spre păstrarea majorității constituționale în Duma de Stat, cu un număr de mandate care îl depășește pe cel din scrutinul anterior. Rezultatul vine după mai bine de patru ani și jumătate de război în Ucraina, cu pierderi uriașe pe front pentru armata rusă, cu greutăți economice și, mai nou, cu o criză generalizată de benzină, provocată de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra instalațiilor petroliere din Rusia.
Partidele care au trecut pragul de 5% și au intrat în noua Duma, deși rămase mult în spatele câștigătorului, erau prezente și în legislativul precedent. Acela a susținut fără rezerve Kremlinul și așa-numita „operațiune militară specială”.
Iabloko, singurul partid antirăzboi, scos din cursă
Printre formațiunile care nu au ajuns în parlament se află Iabloko, singurul partid antirăzboi căruia i se permisese să participe. Permisiunea nu a ținut mult: la doar douăsprezece zile de la înregistrare, Curtea Supremă l-a scos de pe buletinul de vot. Gestul poate fi citit ca o dovadă că Kremlinul se temea de faptul că mesajul lui în favoarea păcii prinde tot mai bine la public.
Liderul partidului, Nikolai Rîbakov, spune că nu e mirat de configurația noii Dume, la fel de aliniată cu Kremlinul ca cea dinainte. El se întreabă ce altceva ar fi putut ieși din urne, în condițiile în care pe buletin figurau zece partide, toate sprijinind politicile lui Putin. Nu crede că Duma se va schimba și estimează că deputații vor vota, ca și până acum, în proporție de 100% pentru politicile președintelui.
Chiar dacă partidul a fost eliminat de pe lista națională, în jur de o sută dintre candidații săi au rămas în competiție în circumscripțiile uninominale. Rezultatele preliminare arată însă că niciunul nu a câștigat un mandat de deputat.
Iabloko denunță presiuni continue. Potrivit lui Rîbakov, unii oameni care ar fi trebuit să candideze sunt în închisoare, alții au primit interdicția de a candida, iar o parte dintre observatorii partidului nu au fost înregistrați și nu au putut urmări votul.
Atacul cu drone din ajunul ultimei zile de vot
Scrutinul a durat trei zile. Înainte de ultima, Ucraina a lansat un atac amplu cu drone asupra zonei Moscovei. Trei oameni au murit în regiunea moscovită, iar în capitală a fost lovită rafinăria orașului.
Corespondentul BBC a stat de vorbă cu alegătorii de la o secție aflată în apropierea rafinăriei. Nu a observat șoc, ci mai degrabă o resemnare liniștită. Cu războiul intrat în al cincilea an, moscoviții s-au deprins cu ideea că orașul lor devine, din când în când, linie de front. Un alegător pe nume Viktor a explicat că oamenii din Donbas, din Briansk sau din Belgorod, aflate lângă granița cu Ucraina, aud asemenea lucruri zilnic și își văd totuși de viață.
Ce urmează după vot
Rezultatul putea fi prevăzut, dar ce se va întâmpla în continuare este mult mai puțin clar. Cel mai probabil, Kremlinul va folosi scorul pentru a susține că majoritatea rușilor s-a strâns în jurul președintelui, iar acest argument ar putea justifica politicile și deciziile viitoare legate de război. Întrebarea esențială este ce decizii vor fi acelea.
Putin a exclus recent o nouă mobilizare, afirmând că în prezent nu există niciun scenariu care ar face-o necesară. Asta înseamnă că nu se pune problema astăzi, dar rămâne întrebarea despre mâine. În pofida negărilor oficiale, în societatea rusă se menține o îngrijorare profundă că ar putea urma un nou val de mobilizare, notează Rosenberg.
Cel puțin, încheie corespondentul BBC, Kremlinul va trata rezultatul alegerilor ca pe un „mandat al poporului” pentru continuarea războiului.
